Un lan de trestii înfloreşte...

Un lan de trestii înfloreşte-n mine,

Atunci când ochiul ţi se scaldă-n ape

Prin nuferi albi şi roz. Am ciuturi pline

Cu jocul tău nebun zvâcnind sub pleoape.

 

Apoteotic zbor spre noi victorii –

Sub platoşe de-argint schiţează cercuri;

Mi-e sufletul în braţele candorii,

La sânul gol, de miercuri până... miercuri.

 

Se umple-ntruna inima-mi concavă

De-un soi de fluviu – unica fereastră

Spre un ecou pornit fără zăbavă

Dintr-un izvor cu ardere măiastră.

 

Eram un gând strivit de abulie;

Mi-este poemul sprijin sine die...

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->