ZBOR FRÂNT

 

 

Zbor,

doar în gând,

că aripile-s frânte,

sunt pasărea ce cântul

astăzi

nu-l aude,

sunt ploaia,

fără lacrima din geană

sunt eu,

ori poate toamna,

şi în vântu-i

adesea te-mpresoară,

te-mprăştie în patru zări

nălucă,

să nu mai ştii,

dacă e vremea

de-ntristare

sau de ducă!

 

Cu gura încleştată

aş vrea să sorb

cuvinte,

dar mă târăsc,

uitat-am zborul

şi ruga,

şi drumul

înainte!

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Lenus, e o pagina din viata mea si poate a multora ca mine, e viata insasi, de aceea e frumos acest poem!

  • Mircea, zborul meu astazi nu mai e frant, ci unul la inaltime, o plutire pe aripile iubirii si ale poeziei, una fara alta se pare ca nu e posibila la mine!

  • ...dar zbori, pe aripi de...poezie!

  • Frumos poem

Acest răspuns a fost șters.
-->