Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezenta Cula lui Cuțui din localitatea Broșteni - MEHEDINȚI
Cula lui Cuțui este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Broșteni, comuna Broșteni, județul Mehedinți. Accesul până la monument se face din drumul european E70 ce face legătura între Drobeta Turnu Severin – Târgu Jiu, și de la Strehaia pe DJ 67A, ce face legătura cu orașele Motru și Florești, dinspre primăria Broșteni, către râul Motru pe un drum asfaltat, de cca 400 metri lungime. La începutul secolului al XIX-lea, familia Cuțui avea o construcție mai veche, ce a fost distrusă de atacurile turcești. Legenda spune că un grup de turci din insula Ada-Kaleh au răpit-o pe soția lui Ghiță Cuțui, căpitan de panduri. Pentru răscumpărare, pandurul a vândut o parte din pământ, clădind mai apoi casă întărită, o culă. Cert este că în jurul anului 1815, Ghiță Cuțui a construit cula, împreună cu fiul său, Constantin. Părăsită în 1916, casa-culă a fost devastată de către trupele de ocupație germane în timpul primului război mondial din 1916-1919. După 1930, Constantin I. Cuțui și Ioana Cuțui au încercat o restaurare a clădirii, dar fără succes. În timpul iernii 1953-1954, acoperișul culei s-a prăbușit din cauza greutății zăpezii. Cula Cuțui a rămas în ruină până în anul 1963, când DSAPC Oltenia, prin arhitectul Iancu Atanasescu, a realizat proiectul de restaurare. Din anul 1965, proiectul a fost preluat de către arhitectul Rodica Mănciulescu, care a continuat lucrările până la finalizarea lor, în 1968. Până în anul 1990 aici a funcționat un muzeu etnografic. În primul deceniu al secolului XX, cula a fost retrocedată moștenitorilor familiei Cuțui. În prima fază de construcție cula avea la etaj 3 încăperi, în care accesul se făcea din cerdac. Astăzi există 3 încăperi și un hol, accesul se face din pridvor. Cula, de formă dreptunghiulară, din cărămidă, are două niveluri. Beciul, aflat la parter, are ziduri foarte groase care susțineau o boltă cilindrică sprijinită pe cinci arce dublouri. Intrarea se face pe o singură latură, pe sud. Zidurile sunt groase de circa 1-1,10 m. Accesul la nivelul superior, direct la pridvor, se face pe o scară de stejar, dintr-o casă a scării, aflată pe peretele opus al intrării în beci (latura de nord). Etajul, cu ziduri groase de 90 cm grosime, unde se află şi cerdacul, are mai multe încăperi a căror funcție a suferit, în timp, câteva schimbări. Zidurile casei scării erau străpunse de metereze, prin care se apăra accesul în culă. Tavanele sunt din grinzi tencuite, iar pardoseala camerelor din scânduri late de stejar. Pridvorul, cu pardoseala din cărămidă, prezintă arcade trilobate, șase pe latura principală şi una la capul liber dinspre nord-vest. În exteriorul clădirii, fațadele de la etajul I sunt decorate cu mici panouri dispuse neregulat față de arcade şi panouri mari pe restul suprafețelor de la etaj.
Vizualizări: 2
-->
Răspunsuri
ora 10.28 - un raspuns
Biserica ortodoxă Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, Şomcuţa Mare, Maramureş