21 Noiembrie - CONCURSUL "SĂ NE CUNOAȘTEM ȚARA!"

[Victor Bivolu]

Ce monument e în poza de mai jos?

Ieri am prezentat Biserica ortodoxă din Șomcuța Mare, jud. MARAMUREȘ

Biserica romano-catolică din orașul Șomcuța Mare, județul Maramureș, denumire actuală Biserica ortodoxă “Sfinții Petru și Pavel” a fost construită de comunitatea românească a Șomcutei, după anul 1892. Pe atunci, toți locuitorii români ai localității erau greco-catolici, singurii ortodocși fiind în satul Văleni, după cum arată datele oficiale ale Regatului Român, din anul 1930. Biserica a devenit astfel simbolul românismului într-o mică urbe populată în bună parte de evrei și maghiari. După 1949, statul român a desființat Biserica Greco-Catolică, confiscând proprietățile acesteia, distrugând o bună parte a patrimoniului mobil (biblioteci întregi, obiecte de cult) și aruncând în pușcărie preoții și enoriașii care refuzaseră să semneze trecerea la Biserica Ortodoxă Română (BOR). După anul 1990, BOR nu a retrocedat toate proprietățile greco-catolice primite spre folosință de către statul comunist, printre aceste proprietăți aflându-se și biserica din Șomcuta. Preotul de atunci nu le-a dat voie enoriașilor greco-catolici să folosească alternativ biserica, în spiritul unei bune înțelegeri frățești și creștinești. Aflată un timp în litigiu, biserica a rămas a ortodocșilor, greco-catolicii construindu-și o biserică mult mai mică în apropiere. Biserica a fost păstrată într-o bună stare, efectuându-se periodic reparații, neexistând probleme care să trebuiască remediate în mod capital. În anii 80, un pictor din localitate (mare pictor de biserici, arhicunoscut și foarte respectat în breaslă și nu numai) a intervenit asupra picturii, însă foarte fin, cu un mare grad de profesionalism, tocmai pentru a nu altera fresca, pe care doar a reîmprospătat-o pe alocuri. Cu privire la acest lăcaș de cult și astăzi zace mocnit sămânță de conflict între ortodocșii și catolicii localității. Deși oficial biserica este acum a ortodocșilor se încearcă înlocuirea abuzivă a ornamentelor bisericești catolice cu altele ortodoxe, aducându-se grave deteriorări bisericii, care cu ani în urmă era clasificată monument istoric, acum pierzându-și această calitate.

[Victor Bivolu]

ora 10.43 - un raspuns

[Ioan Muntean]

Muzeul de Ştiinţele Naturii Tîrgu-Mureş, Mureş

Începuturile Muzeului de Științele Naturii din Târgu-Mureș datează din anul 1952, când a fost  repartizat aici primul biolog. Laboratorul de taxidermie, unde au fost naturalizate piesele expuse în actuala expoziție de bază a Muzeului de Științele Naturii, a luat ființă în anul 1965.

Timp de 30 de ani, personalul de specialitate din cadrul muzeului s-a preocupat de formarea și îmbogățirea colecțiilor științifice de bunuri culturale, precum și de valorificarea cultural-educativă a acestora prin expoziții temporare.

Astăzi, Muzeul de Științele Naturii deține valoroase colecții de paleontologie, mineralogie-petrografie, plante inferioare și superioare, animale nevertebrate (melci, scoici, insecte – indigene și exotice) și animale vertebrate (păsări, ouă de păsări, mamifere, schelete, trofee de vânătoare), totalizând circa 60 000 de piese, care beneficiază de condiții de conservare optime în depozitele din clădirea secundară a muzeului. Aceste colecții provin din cerecetarea științifică, din achiziții și din donații.

Muzeul de Științele Naturii din Tîrgu-Mureș  este situat în fosta clădire a Muzeului de Artă Industrială Secuiască, construită între anii 1890 - 1893, pe strada Luntrașilor nr. 24, azi strada Horea, pe o parte dintr-un teren de exerciții ale pompierilor.

Expoziția de bază a Muzeului de Științele Naturii prezintă flora și fauna mureșeană, excepție făcând mineralele și rocile prezentate în prima sală, care provin din sectorul minier Baia-Mare și din zona munților Metaliferi. A fost proiectată și realizată în echipă pluridisciplinară, în perioada iunie 1987 - februarie 1988 și a intrat în circuitul public în 16 februarie 1988.  A fost considerată, la vremea respectivă, un model de bună practică pentru muzeele de profil din România. Ca puncte de atracție din expoziția de bază meționăm diorama de mari dimensiuni, în care sunt prezentate patru ecosisteme naturale, surprinse în cele patru anotimpuri, precum și trofeul de cerb carpatin, unul dintre cele mai frumoase din lume, recoltat de pe un teren de vânătoare din județul Mureș.

Astăzi, Muzeul de Științele Naturii este parte integrantă a ofertei culturale mureșene și naționale, implicându-se activ în evenimente culturale locale și naționale , este un partener valoros în educația copiilor, elevilor și studenților, prin activitățile de pedagogie muzeală desfășurate în cadrul unor programe specifice, bine structurate. De asemenea, Muzeul de Științele Naturii este un membru activ al societații științifice din România și din alte țări atât prin participarea, anual, la conferințe științifice naționale și internaționale, cât și prin organizarea, anual, de conferințe științifice naționale și internaționale și, nu în ultimul rând, prin publicarea de studii de specialitate în reviste ştiinţifice.

 

Clădirea Muzeului

Clădirea a fost proiectată de către arhitectul Kiss István, profesor universitar (care a proiectat importante clădiri publice ale vremii), iar lucrările au fost efectuate de către antreprenorii Sófalvi József și Soós Pál, din Tîrgu-Mureș.

A fost construită în stil neoclasic, combinând elemente ale renașterii italiene (nișele de fațadă principală, reprezentând două figuri feminine) cu elemente grecești (frontonul triunghiular al corpului median – timpan  - grupul de statui).

Statuile reprezintă opera sculptorului Róna József și reprezintă, în mod simbolic, una dintre principalele misiuni ale statului: dezvoltarea industriei.

Vitraliile din casa scării au fost realizate la atelierul de tâmplărie al lui Forgó István.