A oprit un tren în gară,
Iar din el, suav, coboară,
Toamna-n strai cărămiziu,
Cu şal aspru, pământiu.
Peste câmpuri a privit
Şi în şoaptă a poftit,
Maeştrii ce-o însoţesc:
Vântul, Ploaia-Dar ceresc,
Brumărel şi Ceaţa-Albă,
Promoroaca purtând salbă
L
Citeste mai mult…Sprintenel, un popândău,
S-a ivit de prin dudău.
Se ridică-n două labe,
Şi se uită după boabe.
A zărit spice de grâu,
Mai în vale, lângă râu,
Şi fuge să ia dejunul.
Un şoarece, căpcăunul,
Râde c-a ieşit la soare,
Şi-i murdar tot pe picioare,
Pe năsu
Lucruri ce m-au fascinat.
Despre simţuri şi organe,
Şi ce rol au fiecare.
Organe de simţ sunt cinci,
Unu-i pielea, patru-s mici:
Ochi, urechi, gura şi nasul,
Ce ne-ajută la tot pasul,
Ca să percepem mereu,
Ce-i în jurul meu şi-al
copilăria mea
Copilăria mea trăia cu râul,
copilăria mea trăia cu grâul
și cu pădurea mea trăia, poete,
în soarele de veri incandescente.
Copilăria mea, floare de ram,
mă minunez de cel care eram,
când serile le petreceam la vie
și ascultam doar
Citeste mai mult…Într-o zi întunecată
De la norii plumburii,
Veni toamna îmbufnată,
Peste dealuri şi câmpii.
.
Viile sunt îngrozite,
Suspină îngândurate.
Frunzele sunt arămite,
Vântu' le ia-n zbor, departe!
.
Sus, pe culme-n moţ de cer,
Plopul fâşâind tristeţe,
Cu
Între trestii foşnitoare,
Un broscoi cu burta mare,
Cânta fără încetare,
Stârnind şoapte şi rumoare.
.
Dintr-un pom, un pitpalac,
I-a zis: -Cântul nu ţi-l plac!
De pe floarea de cicoare,
Musca-l jigni: "Arătare!"
.
Pe o moviliţă mică,
Prepeliţa, o
Cine vine, cine ştie?
Cine-mi poate spune, cine,
Larmă e-n întregul sat,
Călătoarele ţin sfat,
Ce se-ntâmplă, cine vine?!
Printre frunze plimbătoare,
Carele scrâşnesc de roadă,
Dulci sunt fructele-n livadă,
Cine se arată oare?!
Se coc strugurii
Citeste mai mult…Ucenicie
Ţi-e sufletul ca niciodată zbuciumat
Si inima-ţi se zbate ca o mare,
Noi, cei mai mici, cu drag te-am aşteptat,
Să vii aici, frumoasă-nvăţătoare!
Ştim, te gândeşti cum oare o să fie…
Vom fi cuminţi, te-om necăji, vom
Citeste mai mult…
Coboară toamna triumfală
Din munți coboară spre câmpie,
În jurul ei, privind cu fală
La haina, ei, cea ruginie.
Își poartă paşi, târșind prin glod,
Își umple coșnița cu rod,
Podoabe-și ia din frunza vremii,
Iar flori din trăistuța verii.
Aşa
Citeste mai mult…Colo, hăt, cât mai departe,
Unde zările se culcă,
Covrigite pe o parte;
Soarele călduţ tot urcă,
Doar că a uitat să-şi lase,
Pijamalele lucioase.
.
Florile de prin grădină,
Văzându-l s-au înroşit.
Au privit spre rădăcină,
Până când s-au ofilit,
De jenă şi ind
Un muscoi cu tălpi murdare,
S-a cocoţat pe o floare,
Cu petale delicate,
Albe şi catifelate.
Albina strângând nectar,
Văzându-l aşa murdar,
S-a albit de supărare,
Şi plină de indignare,
L-a mustrat, i-a zis "Hain",
Şi mai groaznic: "Asasin"
De flori
Supărarea greieraşului
De critici m-am săturat
Şi-apoi m-am reabilitat,
Fiindcă-mi acordez vioara
Şi cânt pentru voi doar seara.
Sub lumina stelelor,
Prin mirosul florilor,
În canon cu-ai mei confraţi,
Cântăm să vă desfătaţi.
Că cerşesc, e un p
Citeste mai mult…Ehei, lumea s-a schimbat,
Toate s-au modernizat!
Furnicile-n sărbători,
Nu mai merg la şezători.
.
Se dichisesc mult şi bine,
Apoi merg prin magazine,
Cumpărând mici lucruşoare,
Care strălucesc la soare.
.
Îşi iau rochii, săndăluţe,
Cosmetice-n cut
Dintr-un arbore în altul,
Toată ziua bate tact-ul.
Scoate larve şi gândaci,
Vindecându-i pe copaci!
(aeraotinăcoiC)
.
Primăvara ţup, acasă,
Şi în tril melodios,
Prin pădurea răcoroasă,
Ne cântă cel mai frumos!
(aeraotehgivirP)
.
Ţanţoş şi îm
O furnică hărnicică,
Căzu de pe-o rămurică,
Pe botul lui Azorel,
Cel mai liniştit căţel!
Dar când ea muşcase tare,
De boticul umed, moale,
Azorel s-a enervat
Şi cu labele a dat,
S-alunge făptura mică,
(Ea se ţinea fără frică!)
Cu o bucată tot pleacă
Citeste mai mult…Sprijinit de-o buturugă,
Îl doare, ar vrea să plângă.
Dar îşi spune: "Sunt bărbat,
O lacrimă am scăpat!"
.
Suflă-n degetul lovit.
Unghia s-a-nvineţit,
Căci a nimerit în ea,
Când gardul îl repara.
.
Hei, pe gardul hârbuit,
Nicuşor l-a meşterit!
Când
Haos e-n bucătărie!
Canaru', din colivie,
Strigă după ajutor:
-Vai, neamul ronţăitor,
A dat iama la brânzică,
Pe unde eşti Mieunică?
*
Nimeni nu l-a auzit,
A ţipat de-a răguşit,
Şi a asistat cu jale,
La ronţăiala din oale.
Au mâncat din ce-au pofti
Printre ramuri noaptea, pică,
Nu-i nici tril de păsărică,
Niciun fâlfâit mărunt,
E doar întuneric mut.
.
Dorm aricii cu trup strâns,
Puii s-au oprit din plâns!
Doarme gândăcimea, iarba,
Şi furnica-şi lăsă treaba.
.
Dormitează singurel,
Iepuraşul miti
Citeste mai mult…Cu o floare la ureche,
Într-o salopetă veche,
Şi chitara într-o mână,
Murmură voios, spre lună:
.
-Ce senin şi câte stele!
Voi struni coardele mele,
De-or pica steluţe multe,
Dornice să mă asculte!
.
Sprijinit de un mohor,
Cântă cu patos şi dor;
De
Citeste mai mult…Să vedeţi minunăţie:
Cum făcea musca, piftie,
Sub o frunzuliţă crudă,
Celelalte să nu râdă;
Curăţind un usturoi,
O zărise un muscoi,
Jerpelit, urât şi verde,
Şi parcă nu-i vine-a crede!
-Hei, eşti muscă, ori albină?
Zbieră de pe o sulfină,
De a răsu
Citeste mai mult…
-->