Cântec de primăvară (original)
[„Râde iarăşi primăvara” – 1 Mai muncitoresc în epoca comunistă]
muzica şi versurile Ciprian Porumbescu
Cel mai cunoscut cântec de 1 mai a fost compus în anul 1880 de Ciprian PORUMBESCU, acesta fiind și autorul versurilor, care aveau tematică de primăvară.
Textul original a fost schimbat, însă, de comuniști în anul 1946, fiind adaptat ideologiei de partid, iar versurile au fost înlocuite cu cele cunoscute azi („1 Mai muncitoresc”), scrise de Maria Ranteș.
„Cântec de primăvară” a fost una dintre cele mai cunoscute melodii de dinainte de 1989, fiind cântată de fiecare dată la petrecerile de 1 Mai ale oamenilor muncii.
Râde iarăși primavera
Ciprian Porumbescu
Cerul limpede zâmbeşte
Ca-ntr-apus şi răsărit
Iarba, frunza, floarea creşte
Pe pământu-ntinerit.
Toate saltă-n dulce-alai
C-a sosit şi luna mai.
Ciocârlia sus întoană
Al sau vers de mânecat
Rândunica se re-ntoarnă
La căminul dezgheţat.
Toate saltă-n dulce-alai
C-a sosit şi luna mai.
Soarele voios pătrunde
În bordei ca şi-n palat
Întristarea se ascunde
Sufletul mi-i uşurat.
Toate saltă-n dulce-alai
C-a sosit şi luna mai.
1 Mai muncitoresc
Versurile: Maria Ranteş
Muzica: Ciprian Porumbescu
Rîde iară primăvara,
Peste cîmpuri, peste plai,
Veselia umple ţara,
C-a venit Întîi de Mai!
Muncitorii au pornit
Şi-ntr-un glas s-au înfrăţit!
Şi ei azi sărbătoresc
Unu Mai muncitoresc.
Înfrăţiţi azi cu ţăranii,
Muncitorii-n joc şi cînt,
Prăznui-vor în toţi anii
Libertatea pe pămînt.
Peste mări şi peste ţări,
Se adună pe cărări,
Lumea toată în alai
Pentru al nostru Întîi de Mai
„Cântec de primăvară”, cu versurile „Cerul limpede zâmbește... Toate saltă-n dulce-alai / C-a sosit și luna mai”, este asociat cu Ciprian Porumbescu, dar, de fapt, nu face parte din opereta „Crai nou.
Acesta este un cântec popular românesc, cu o tematică specifică primăverii, care a fost adesea interpretat de diverși artiști, iar muzica de Ciprian Porumbescu a fost probabil adaptată la aceste versuri. Este posibil ca versurile să fi fost create de un alt autor sau să fie parte dintr-o variantă populară a unui cântec tradițional, care a fost atribuită ulterior lui Porumbescu datorită asocierii cu muzica sa.
De asemenea, versurile sunt o descriere idilică a primăverii, o temă destul de des întâlnită în literatura și muzica română, mai ales în perioada respectivă.
- Originea Textului
Versurile „Cântecului de primăvară” nu sunt parte din libretul „Crai nou” de Ciprian Porumbescu sau din altă lucrare majoră a acestuia. Deși poartă un stil liric și un ton specific romantismului, acest text nu poate fi atribuit în mod direct lui Porumbescu, cel puțin nu în varianta oficială și confirmată de cercetătorii care studiază lucrările compozitorului.
Textul descrie o atmosferă primăvăratică, un peisaj de reînnoire și înflorire a naturii, cu elemente tipice poeziei naționale (cerul senin, iarba care crește, păsările care se întorc și sunetele melodioase ale cânturilor lor). Aceste imagini sunt foarte populare în literatura română și în muzica tradițională din acea perioadă.
Ciprian Porumbescu (1853-1883) este un simbol al romantismului național în muzica română. A activat într-o perioadă în care mișcările naționale și luptele pentru independență în Europa Centrală și de Est au fost puternice. În acest context, muzica românească a fost folosită pentru a promova identitatea națională, iar folclorul românesc a fost sursa principală de inspirație pentru mulți compozitori și muzicieni ai vremii.
Porumbescu a fost influențat de muzica populară, în special de folclorul din regiunea Moldovei și Bucovinei, locuri natale ale sale. Acesta a fost un promotor al muzicii folclorice, pe care a integrat-o în creațiile sale. Totodată, a combinat elemente din muzica clasică europeană cu ritmuri și teme populare românești, ceea ce i-a conferit lucrărilor sale un caracter național distinct.
- Posibilitatea unui Cântec Popular
Cântecul pare a fi un cântec popular românesc, foarte apropiat de tradițiile folclorice și de descrierea primăverii în poezia populară. În acea perioadă, mulți compozitori și muzicieni din România, printre care și Ciprian Porumbescu, au transformat cântecele populare în lucrări mai elaborate sau le-au interpretat și adaptat în diverse forme muzicale, fie pentru coruri, fie pentru solist și acompaniament.
Porumbescu a fost cunoscut pentru abilitatea sa de a îmbina tradițiile folclorice cu tehnicile muzicale clasice, iar acest cântec ar putea fi o adaptare a unui astfel de text popular, care a fost interpretat sau orchestrată de el. În mod special, Porumbescu a avut o mare afinitate pentru muzica populară din Moldova și Bucovina, regiunile sale de origine, și a transpus aceste influențe în creațiile sale, astfel încât ar putea fi o adaptare a unui cântec tradițional.
- Creația lui Ciprian Porumbescu
Porumbescu este cunoscut mai ales pentru lucrările sale simfonice, operetă și lieduri. Cele mai faimoase lucrări ale sale includ „Crai nou” (opereta) și „Balada pentru vioară și orchestră”. În aceste lucrări, el îmbină elemente ale muzicii clasice cu influențe folclorice din Moldova și Bucovina. Este posibil ca acest cântec să fi fost creat ca un aranjament sau adaptare a unui cântec popular în stilul său caracteristic.
De asemenea, Porumbescu a compus și lucrări inspirate de temele naturii și ale iubirii, iar „Cântec de primăvară” reflectă aceste teme recurente în muzica și versurile sale.
- Contextul Folcloric și Național
În perioada în care Ciprian Porumbescu a activat (a doua jumătate a secolului XIX), România era într-o perioadă de modernizare, dar și de revenire la tradițiile naționale. Folclorul românesc era o sursă importantă de inspirație pentru mulți dintre artiștii acelei perioade. Acest cântec ar putea reflecta o astfel de influență și să fi fost transformat într-o lucrare de concert sau popularizat prin intermediul unui cor sau al unui ansamblu muzical.
Un alt detaliu semnificativ este faptul că Porumbescu a fost profund influențat de tradițiile populare din zona sa natală și a promovat cultura românească prin muzica sa, fiind unul dintre cei mai mari reprezentanți ai naționalismului muzical românesc.
Muzica populară românească are o tradiție îndelungată și variată, fiind strâns legată de ritmurile și melodiile naturale ale vieții rurale. Primăvara, cu simbolismul ei al renașterii și al reînnoirii naturii, a fost un subiect frecvent în cântecele populare, iar Porumbescu a preluat și adaptat aceste teme în muzica sa. În versurile pe care le-ai menționat, de exemplu, observăm o serie de imagini ce sunt foarte comune în poeziile și cântecele despre primăvară:
„Cerul limpede zâmbește” – imaginea cerului senin, un simbol al revenirii la viață și al renașterii naturale.
„Iarba, frunza, floarea crește” – o descriere a naturii înverzite, care se trezește la viață odată cu venirea primăverii.
„Ciocârlia sus întoană” – ciocârlia este un simbol al primăverii în folclorul românesc, fiind o pasăre care cântă la începutul sezonului cald.
Aceste imagini sunt tipice în cântecele de primăvară din tradiția folclorică, fiind des întâlnite și în poezii de autori precum Vasile Alecsandri, care a fost contemporan cu Porumbescu. Alecsandri a fost unul dintre cei mai mari promotori ai folclorului românesc, iar multe dintre lucrările sale sunt bazate pe teme similare, legate de natură și tradiții.
Porumbescu a fost cunoscut pentru abilitatea de a adapta melodiile populare într-un limbaj muzical mai elevat, potrivit pentru coruri, orchestre sau soliști. Lucrări precum „Balada” pentru vioară și orchestră sunt exemple clare de această practică, în care muzica populară este îmbogățită cu tehnici clasice, dar păstrând în același timp spiritul tradițional.
Este important să menționăm și faptul că „Crai nou”, opereta sa celebrează aceleași teme de reînnoire și renaștere a naturii și a spiritului național, iar „Cântec de primăvară” se aliniază perfect cu aceste motive, fiind o piesă ce ar putea fi inclusă în același univers muzical.
- Diferențele Față de Alte Cântece de Primăvară
Deși versurile despre primăvară sunt comune și pot fi găsite în multe piese din repertoriul românesc, acest text pare să aibă o structură și o tematică familiară, dar nu este o lucrare pe care o regăsim în lucrările consacrate ale lui Porumbescu, cum ar fi „Crai nou” sau „Balada”. E posibil să fie o adaptare a unui cântec popular de către Porumbescu sau o lucrare care a fost atribuită lui ulterior.
Pe lângă influențele folclorice, Ciprian Porumbescu a fost inspirat și de mișcarea naționalistă europeană și de dorința de a crea o muzică care să reflecte spiritul românesc. În acest sens, versurile „Cântec de primăvară” sunt strâns legate de o perioadă în care mulți dintre marii compozitori și poeți români (cum ar fi Vasile Alecsandri și George Coșbuc) promovau un ideal de renaștere a națiunii prin valorificarea tradițiilor populare.
Versurile amintesc, de asemenea, de cântecele populare din Transilvania și Moldova, care celebruiau sosirea primăverii, o temă extrem de folosită în măiestria poetică a acelei perioade. Totodată, Al. I. Cuza, Mihail Kogălniceanu și alți lideri ai mișcării naționale din acea perioadă au folosit folclorul ca simbol al unității și al identității românești.
Primăvara este un sezon de reînnoire și speranță, iar în muzică și literatură este văzută ca o perioadă a vindecării și renașterii. În această linie, „Cântec de primăvară” evocă aceleași emoții: veselie, ușurare și bucuria revenirii la viață. Melodia și armoniile folosite de Porumbescu pentru o astfel de lucrare ar fi fost menite să sublinieze aceste sentimente de optimism.
Concluzie
Deși nu există o sursă oficială care să confirme că Ciprian Porumbescu a compus „Cântec de primăvară”, este foarte posibil ca el să fi adaptat sau orchestrat un cântec popular pe care l-a transformat într-o piesă de concert sau într-o lucrare de folclor romantic. Tema primăverii, cu legătura sa cu natura, renașterea și speranța, este o temă centrală în creațiile muzicale și literare ale vremii și s-ar putea ca acest cântec să fi fost o piesă inspirată de atmosfera culturală a acelei perioade.
Acest text poate fi un cântec popular românesc pe care Ciprian Porumbescu l-a preluat sau adaptat, însă nu este parte din lucrările sale documentate oficial. Este un exemplu de muzică ce reflectă influențele folclorice ale vremii și ale regiunii din care Porumbescu provenea. Poate fi vorba și de o interpretare ulterioară sau de o lucrare mai puțin cunoscută.
-->
Comentarii