Concurs literar Cronopedian
#StămAcasă! Asta este clar. Situaţia mondială nemaiîntâlnită ne obligă la această opţiune. Fiecare din noi, mai mult sau mai puţin facem treburi ale casei, poate ale serviciului, nemaifăcuite de cine ştie ce vreme, citim, scriem, colorăm sau desenăm, cântăm, dansăm, facem sport sau ne plictisim. Tânjim după ceva nou (în primul rând după ieşirea dintre cei 4 pereţi!)
Iar noi, administratorii Cronopedia ne-am gândit să vă oferim pe timp mai lung ceva inedit. Reluăm tradiţia concursurilor şi mini-concursurilor cronopediene prin lansarea primei ediţii a unui
CONCURS LITERAR CRONOPEDIAN
Concursul se adresează exclusiv membrilor reţelei Cronopedia (orice autor care doreşte să participe trebuie să fie membru Cronopedia şi să activeze pe site prin postări sau comentarii).
Concursul vizează creaţii inedite (nepublicate în orice alt mijloc media online sau tipărit) în domeniul poeziei şi prozei scurte şi se desfăşoară trimestrial (în acest an în iulie, septembrie şi decembrie 2020).
Fiecare ediţie va avea o temă şi o anume tehnică impuse.
Coordonatori ai tuturor ediţiilor sunt Lenuş Lungu şi Ioan Muntean.
Pentru prima ediţie vă propunem realizarea de texte literare pe baza unei fotografii impuse, iar tema concursului va fi
„Visele nu mor niciodată”.
Textele creaţiilor participante vor fi redacte respectând cerinţele scrierii corecte, cu diacritice, vor avea maxim 20 de rânduri (pentru orientare pagină format A4), vor avea un titlu individualizat care să se încadreze în temă iar ca sub-titlu tema concursului „Visele nu mor niciodată) şi vor sublinia în conţinut tema ediţiei.
Un autor poate participa cu mai multe texte, care vor fi publicate pe site în secţiunea CONCURS LITERAR VISE, afişată pe bara de meniuri a site-lui. Coordonatorii concursului vor prelua textele în forma iniţială publicată şi le vor preda juriului de selecţie, care va analiza corectitudinea redactării, respectarea temei şi condiţiilor impuse şi în final vor decide selectarea sau neselectarea textului respectiv într-o antologie gratuită. Textele respinse (cu motivarea respectivă) vor fi afişate la sfârşitul perioadei de selecţie.
Textele selectate vor fi publicate într-o antologie gratuită ce se va oferi fiecărui autor selecţionat. În acest sens, după anunţarea textelor selecţionate, autorii vor comunica coordonatorilor concursului, pe adresa de mail cronostaifas@gmail.com adresele de destinaţie unde vor fi trimise antologiile (cei care doresc expedierea prin fancurier vor suporta cheltuielile de expediţie).
Textele propuse vor fi publicate începând cu 1 mai 2020 până la 30 iunie 2020, ora 20.00, şi vor fi apreciate de juriul de selecţie până la 10 iulie 2020, iar până la 31 iulie va fi întocmită antologia (termenul de tipărire a acesteia şi expedierea depind de condiţiile oferite de tipografie).
Juriul de selecţie este format din redactorii revistelor noastre Cronos şi Taifas literar:
Lungu Lenuș
Ioan Muntean
Matei Ioanițiu
Paul Rotaru
Rodica Bogdan
Succes tuturor!
publicat: 29 aprilie 2020
-->
Comentarii
Poeziile ce au mai mult de 20 rânduri vor fi descalificate.
două lacrimi trec oceanul (visele nu mor niciodată)
plouă în adâncul sufletului meu
de când tu ai plecat de lângă mine
şi-mi este dor, şi-mi este greu
şi-n suflet sunt doar lacrimi şi suspine,
pe o piatră în mare stau şi te aştept
e zi, e noapte de nimic nu-mi pasă,
de ce în viaţă drumul nu e drept,
şi visele te îngrădesc acasă,
întreb şi valul, cumva te-a văzut,
cum tu străbaţi marea în lung şi-n lat,
iar pescăruşii îmi spun că te-au pierdut
când tu stăteai la proră ca un capelat,
arunc în valuri două lacrimi
amare sunt de dorul tău,
şi pline sunt de multe patimi,
şi chiar multe păreri de rău.
Stejărel Ionescu
precum robinson pe insula sa salva o viata asa si gandurile mele salveaza iubirea noastra din indepartata insula a inimii mele pe care o trimit ca o pasare ce te asteapta sa-ti lumineze calea
Visele nu mor niciodată
Am să îmbrățișez un vis
M-am înecat într-un pumn de gânduri,
am făcut baie în foc,
mă spăl în vântul lin,
și mă sting în umbră.
Pentru tine am să îmbrățișez un vis,
am să m-adăpostesc în întuneric,
ca o firimitură scufundată într-un pahar cu apă.
Goală, fără ruşine, voi ieși din pahar
și fără nici o frică, voi merge pe jos,
iar cu ochii unui copil, am să iau înapoi aerul
pe care l-am ţinut în mine
și dacă în genunchi am căzut,
o să-mi aduc aminte de lacrimile mele,
ce le voi face să strălucească
la răsăritul soarelui.
Mi-ar plăcea să te îmbrăţişez,
dar, eşti atât de departe de mine,
soarta a vrut așa,
ca numai eu să te pot visa,
dar va fi un secret între noi, nu-i aşa?
Mi-e teamă că soarta se simte geloasă pe tine,
și eu nici măcar nu mă voi deranja...
să mă gândesc la tine.
Visele nu mor niciodată
Dorințe în vis
Azi, în zorii dimineții
Era un falnic răsărit,
Iar la prânz simțeam căldura vieții,
Voiam să fie un soare cumplit.
Am gânduri și-o speranță-n suflet,
Singura ce e pe-acest pământ,
Aș vrea să am un mare urlet,
Ca atunci când aș fi cu flori în mormânt.
Au trecut zile și nopți cu vise,
Tu lângă fereastră acum mă așează,
Pe cer steaua noastră se-aprinde
Și vine al nostru înger de pază.
Frumos ne veghează o lumină
Ce stă aprinsă-n fiecare noapte,
E ca un luceafăr pe boltă,
De gânduri bune să ai parte.
Nu vreau picături în ochi
Căci o voce stranie se aude des,
Gândul meu duce la deochi,
Încearcă să fugi de stres.
Luceferii împietresc deasupra tuturor,
Privind în oceanul ocrotitor,
Să nu păzească nimeni în locul lor
Căci vor sfârși îngrozitor.
Un chip frumos de înger visător
Cu ochii ce lucesc ca aștrii,
Vine cu-n zâmbet pătrunzător,
Ajungând la norii cei albaștri.
Privesc spre zarea-nconjurată
Ce n-am văzut-o așa niciodată,
În spate simt ceva ca o săgeată
Și-n stomac fluturi și gheață.
În zori sper la o clipă de soare
Și-un trandafir roșu să-mi ofere,
Sărutul lui să-mi fie o plăcere,
Iar inelul s-aducă multă avere.
tăcerea mării (visele nu mor niciodată)
e visul meu un zbor, tăcere,
se leagănă vapoarele în larg,
sărutul tău o dulce mângâiere,
iubirea mea legată de catarg,
un vânt îmi poartă zborul peste ape
mă duce şi mă aduce în visul tău
în care fac de multe ori agape,
unindu-mă în rugăciuni cu Dumnezeu,
când pescăruşii desluşesc lumina
şi o împrăştie pe întins de mări,
pe steanul dintre ape vom lua cina,
şi din văzduh vom rupe crengi de zări,
şi-am să te îmbrac în ceţi de ape
plecând cu tine în labirintul vieţii
prin hăuri şchioape şi hârtoape,
unde îşi lasă rimele, poeţii,
atuncea marea se opreşte,
şi stă o clipă în loc, ea ascultând
poemul ce de valuri se zdrobeşte,
apoi renaşte în vuietul de vânt.
Stejărel Ionescu
Visele nu mor niciodată
Atunci când dormi...
Mergând pe drumul lung ce l-am ales,
Aleg un gând urât ce nu l-am înțeles,
Și-o clipă aș vrea ca tu să-mi dăruiești,
Un vis frumos din care să nu te trezești.
Tu să m-aștepți să vin pe înserate,
Dar eu să nu pot să vin din păcate.
În toiul nopții îngerii tăi te păzesc,
Dar eu la acest vis nu râvnesc.
Voi veni încet și pe-ndelete,
Atunci când trupul meu vrea să se-mbete.
Nu vreau ca liniștea să-ți necăjesc,
Vreau numai visul tău să-l întregesc.
Iubitul meu, din vis când te-ai trezit,
Gândind frumos, să fii fericit,
Să fii pe valul unde din nou plutești,
Vorbind în somn tu gânduri să-mi șoptești.
Apoi, în patul tău târziu eu voi veni
Și visul tău ușor se va-mplini.
poeziile le trimitem pe adresa de mail cronostaifas@gmail.com
Visele nu mor niciodată
Despre florile visării
Nu există întuneric, doar lumina-i rătăcită
Sora ei cea vitregă, bezna-i o … nesuferită
Îi ascunde pe pungaşi, hoţi de inimi delicate
Doar lumina bună e, zi de zi , pe săturate…
Flori de gând, petale ninse, parfumate cu mister
Ne-nconjor nenumărate, sufletelor noastre cer
Şi cu pace, şi cu zbucium, să răzbim pe-al vieţii drum
Nu putem lăsa speranţa, floare delicată-n scrum…
Romaniţă umpli câmpul cu petala suflecată
Nu vezi macul cum roşeşte în lan ascunzându-se?
Crezi că albăstreaua mândră este cea mai vinovată
Să-ntrebăm măritul soare, razele-i să judece…
Foaie albastră, flori de gând şi tu liliac în floare
Să ne bucuraţi pe rând, aducând în inimi soare…
Visele sunt fiice bune ale nopții și un astru rătăcit
Ne sărută pleoapele, spunând * bine ai venit *
Primele 3 lucrări au fost înscrise (am optat să postăm aici rezumatul cu titluri şi autori pentru a oferi tuturor lucrărilor şanse egale de afişare):
3. În tihna nopții ( Visele nu mor niciodată)
Rătăcesc prin câmpul de flori, multe gânduri mă înconjoară, Sufletul se-ncarcă de culori, noaptea peste vise coboară. Luna mi-a furat mer…
Început de Nicoleta Mija
2. Visarea (Visele nu mor niciodată)
Speranţa, visarea, multe taine ascund, La mulţi sunt zadarnice clipe deşarte, Iar anii trăiţi tot mai greu ne răspund În ceaţa-ndoielii mer…
Început de Constantin Bidulescu
1. Trăiesc, iubesc, visez (Visele nu mor niciodată)
Nu mor vise niciodată Dar acestea nici nu zboară Decât dacă prima dată Aripile-şi desfăşoară. Nu schimba visul de-o viaţă În argint, perl…
Început de Constantin Bidulescu
Felicitări "îndrăzneţilor"
Mulțumesc din suflet!
-
1
-
2
de 2 Următor →