Dulceaţa cireşelor amare
Unele lacrimi zidesc
fundaţia unui viitor zâmbet
gânduri îngheţate plutesc
umbre se nasc din nimic,
cresc, dispar, pier.
În oceanul amintirilor
mantie de stele.
În vocea ei simţi lacrima durerii,
ce-i zgârie inima la fiecare pas.
cuvinte, clipe, amintiri se deşiră în neant,
simple proiecţii peste umbrele
unei cândva întâlniri-regăsiri-iubiri.
În urmă pluteşte în ceaţă visul,
între mugur şi floare,
lumină şi zâmbet,
frânturi de viori,
cuvinte, silabe
aroma dulceţii cireşelor amare...
Comentarii