Iubire, pasăre măiastră a inimii
Zbori printre oameni, mii şi mii.
Căutându-ţi sălaş în sufletele oamenilor,
Găsind sau nu portiţa sufletelor.
Iubire, zbori-n sus, în înaltul cerului
Alergând mereu, în calea dorului.
Întâlneşti şi alte păsări, zburând spre alte porţi,
Ce-şi caută adăpost pe piscurile înalte, din munţi.
Apoi, când te plictiseşti de înălţime
Coborând în jos, spre a noastră mulţime.
Şi de multe ori te opreşti pe o floare,
O faci să-nflorească şi îi dai culoare.
Iar îţi iei zborul deasupra pământului,
Te laşi condusă de puterea gândului.
Din când în când, pe undeva te opreşti
Şi mulţimea de oameni o priveşti,
Cu atenţie te uiţi la toţi
Pe care dintre ei, să-i faci îndrăgostiţi.
Deodată, ai văzut o femeie şi-un bărbat,
Şi pe loc ei s-au privit şi te-au ascultat.
Apoi, unul de celălalt s-au apropiat
Şi cu drag, s-au îmbrăţişat.
Lăngă tine Iubire, a poposit şi Dorul
Care se gândea, cum să-şi facă planul
Să-i mai îndepărteze, să mai suspine,
Că mare le era iubirea şi lui nu-i părea bine.
Dar planul nu i-a mers mult cu cei doi,
Iubirea, fiind puternică, i-a făcut Eroi.
Aşa de mult, ei s-au iubit
Şi prin viaţă, ei au răzbit.
Iubire, pasăre măiastră a inimii,
Zbori printre oameni, mii şi mii ...
Mihaela Moşneanu
-->
Comentarii
Multumesc Patricia, pentru lectura si apreciere.
Multumesc frumos, d-na Elisabeta, ptr lectura si apreciere.
Felicitari, Doamna Mihaela, va doresc succes si pe viitor! Doamne ajuta!