Jocuri de cuvinte – câine
Geografie lingviastică
Câine
Moto: „La noi, de-a lungul şi de-a latul,/ Istoria-şi urmează cursul,/ Electoratu-i cu lătratul/ Şi-aleşii ţării plimbă ursul.” („Câinii latră, ursul merge", de Nicolae Zărnescu, din Pledoarie pentru epigramă, 2007)
Să nu scriem noi despre câine, când am scris despre Mr. lup (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-lup-1)? Câinele, prietenul omului, este un animal mamifer carnivor, domesticit, folosit pentru pază, vânătoare etc. (Canis familiaris). DEX '09 (2009) precizează etimologia: „lat. canis”. Așadar, moștenirăm cuvântul din latinescul canis, canem, acesta împrumutat din proto-italicul *kō (la acuzativ *kwanem), provenit din proto-indo-europeanul *ḱwṓ (la acuzativ *ḱwónm̥). Vedeți și cuvântul aromân cãni.
În diferite limbi câinelui i se spune:
֎ a¹tsai³ în chinantèque d’Usila;
֎ abayou în gallo;
֎ acǫki în biloxi;
֎ adaj - адай în chor și în hakasă;
֎ agla, avun în fon;
֎ ˈahu în damară de est;
֎ ajá în joruba;
֎ ālā - ала în abhază;
֎ alika, amboa, kivà în malgașă;
֎ allqu în quechua;
֎ ǟmp în mansi de sud și āmp - а̄мп în mansi de nord (din proto-ugricul *empɜ, „câine”, cognat cu maghiarul eb);
֎ animosh - ᐊᓂᒧᔥ, animoshag - ᐊᓂᒧᔕᒃ în odsibva;
֎ anjing în indoneziană și în malai;
֎ anu în aimară;
֎ aqjoune în kabilă;
֎ asəw în melanau kanowit, aso în tagalogă, asu în atoni, javaneză, maguindanao, tétoum și yakan;
֎ atimw în atikamekw;
֎ avu în ewe;
֎ ayam în cebuană;
֎ aydi în tamazight din Maroc central, aydi, aɣerẓul în chaoui;
֎ baaga în gurenă, báága în moré;
֎ bareeru, rawaandu în peul;
֎ beana în sami de nord;
֎ boşuq în tătară crimeană;
֎ bɔdɔm în fanti;
֎ brec în istro-română;
֎ ca în catalană, cachorro în spaniolă, can în galiciană, interlingua, istriotă, occitană, spaniolă și venetă, cane în italiană, cãne, cãni în aromână, cane, cani în corsicană, cani în sicíliană, cani, cane în sardă, canis în latină, cão, cachorro în portugheză, catteddu în sardă, câine în română, chaun, tgaun în reto-romană, chen în haitiană creolă, chén, chae în poitevin-saintongeais, chian în tourangeau, chien în franceză și în gallo, chin în occitană, quien, tchian în normandă, quien, tchien în picardă, tchén în valonă, tchïn în franc-comtois, qen în albaneză (toate din canis în latină, acesta în final din proto-indo-europenele *ḱwṓ, *ḱun-, „câine”);
֎ chichi, itzcuintli în aztecă;
֎ chito în ivatan;
֎ chkae - ឆ្កែ în kmeră;
֎ chó în vietnameză;
֎ ci în velșă, cjan în friuliană, coill, coo în manx, cù în galică scoțiană, cun, qhun în gallo, cuon în dalmată;
֎ copoi în română (din precedentul copău, moștenit din maghiarul kopó);
֎ dagu în sranan, docga în engleză veche, dog (din medievalul englez dogge, din vechile engleze dogga, docga, de origine incertă) în engleză și în volapük, dogge în frizonă, dok în tok pisină, dug în scots;
֎ eb în maghiară (din proto-ugricul *empɜ, „câine”, cognat cu ǟmp în mansi de sud și āmp - а̄мп în mansi de nord, „câine”);
֎ érhar în mohawk;
֎ esese în gusii;
֎ et - эт în tătară și în bașchiră, ijt - ийт în altaïcă de sud și în nogaï, ït - ит în cazahă și în kârgâză, it - ئىت în uigură, it - ит în karatchaï-balkară și în kumykă, it în azeră, tătară crimeană, turcă, turcmenă și uzbecă, ıt - ыт în tuvenă, ĭytă - йытă în ciuvașă, jit - йит în urum, yit - ыът în tofalară, yt - ыт în dolgană și în iakută (din proto-turcicul *it, câine”);
֎ imbwa în bemba, kinyarwanda și shona;
֎ fena în cehă;
֎ gadhar în irlandeză;
֎ gae - 개 în coreană;
֎ giopaí, giaibaí în pirahã;
֎ gos în aragoneză, catalană, occitană și provensală;
֎ gǒu - 狗, quăn - 犬 în chineză;
֎ gulo în dano;
֎ guok în luo (Kenya, Tanzania);
֎ haɣ în kabiyè;
֎ hanchii, abaykor, hansi în songhaï koyraboro senni și în zarma;
֎ he3 în arapaho;
֎ hkwe - ခွေ în birmaneză;
֎ hond în afrikaans și în neerlandeză, Hond în luxemburgheză, hound în engleză („copoi”, din medievalul englez hound, din vechiul englez hund, din proto-vest-germanicul *hund, din proto-germanicul *hundaz, „câine”), hûn în frizonă, hün, hünj în frizonă septentrională, Hund în bavareză, germană alemanică, germană și wilmesaurisch (din medievalul germanic hunt, din vechiul germanic hunt, din proto-vest-germanicul *hund), hund în daneză, norvegiană, suedeză și engleză veche, hunde în novială, hundo în esperanto și în ido, hunt - הונט în idiș, hunt în germană veche, Huund în frizonă saterlandeză, ond în brabançon, ond, on în flamandă occidentală, hundr în norvegiană veche, hundur în islandeză și în feroeză;
֎ huling în seediq;
֎ huzil în atayal;
֎ ʻīlio în haitiană creolă și în hawaïană;
֎ idoʼ în abaknon;
֎ ihar în oirata;
֎ inja în zulu;
֎ inú - 犬 în japoneză;
֎ irô în cebuană;
֎ itzcuintli, chichi în nahuatl clasic;
֎ î-njá în swazi, înje în masalită;
֎ jaḡli - ძაღლი în gruzină;
֎ jagua în guarani;
֎ ji:yäh în seneca;
֎ jnē7 în chatino de Zenzontepec;
֎ k°yʒ - куыдз în osetă din proto-iranianul *kútah);
֎ kachó în papiamento;
֎ kalb - كلب în arabă, kalbum – 𒌨𒂠 în akkadiană, kelb în malteză, kelev - כֶּלֶב în ebraică; kəlbə în neo-aramaică asiriană (din proto-semiticul *kalb-);
֎ kare în haussa;
֎ kasoro în trumai;
֎ ki în bretonă, ki, ky în corni;
֎ kiro în agutaynen;
Kutya
֎ kiska - киска în erza;
֎ kjopek - кöпек în urum, köpek în găgăuză, tătară crimeană și turcă, köpək în azeră;
֎ koer în estonă, koir în veps, koira în finlandeză și în careliană;
֎ kraman în fanti și în twi;
֎ kûç, kûçik, în kurdă, kuče - куче în bulgară, macedoneană și sârbă, kučuk - кучук în tadjică;
֎ kukka - కుక్క, śunakamu - శునకము în telugu;
֎ kukur - কুকুর în bengaleză, kukur - কুকুৰ în assameză, kukur - कुकुर, kukurnī - कुकुरनी în nepaleză, kukurô - କୁକୁର în orija;
֎ kulī în futuniană și în velșă;
֎ kúôn - κύων în greacă antică;
֎ kurī în maori;
֎ kūtaro - કૂતરો în gujarati, kutik în zazaki, kutja - кутя în udmurtă, kuto - ڪتو în sindhi, kutrā - कुत्रा în marathi, kuttā - کتا în urdu, kuttā - कुत्ता în hindusă, kuttā – ਕੁੱਤਾ în pundjabi, kutya (după Imre dintr-o onomatopee, dar eu îl contrazic) în maghiară (din prakritul kutta – कुत्त, + medievalul indo-arian -ra- - -𑀭- + -ka- - -𑀓-, din prakritul ashokan kutta - *𑀓𑀼𑀢𑁆𑀢);
֎ łąįį în gwich’in;
֎ lan tu³¹ mɑ⁴² în cao;
֎ łééchąąʼí în navajo, łeek, łeech în koyukon, łek în holikachuk, lhi în porteur, łicʼae în ahtna, łii în tanana;
֎ losien în creolă reunioneză;
֎ mā - ໝາ în laoțiană, máá - หมา în thai;
֎ madra în irlandeză;
֎ maile în samoană;
֎ mbwa în ganda, kikongo, lingalași swahili, mɓwa în shingazidja;
֎ moddey în manx;
֎ mpša în sotho;
֎ nāya - നായ în malaialam;
֎ ngílà în mendé;
֎ ngui, gui în kikuyu;
֎ nohoj - нохой în mongolă;
֎ ntja în sotho;
֎ ntša în cvana;
֎ ofi în choctaw;
֎ oβekɑnə, oβekʰɑ, oβekɑ în abadi;
֎ pas – пас în sârbă, pas în bosniacă și în croată, pes - пес în bulgară, macedoneană și ucraineană, pes în cehă și în slovenă, pies în casubă și în poloneză, pios - пёс în rusă, pĭsŭ - пьсъ în slavă veche, pjas în sorabă de jos, pos în sorabă de sus (din proto-slavicul *pьsъ, „câine”);
֎ peenuv în sami de inari;
֎ pek’ în maya yucatèque;
֎ peni în estonă;
֎ perro în chavacano (din spaniolă), portugheză (din spaniolă) și spaniolă, perru în sardă (din vechiul spaniol perroc, cca. 1200, de origine incertă; original a avut o conotație peiorativă, dar curând a înlocuit cuvântul latin can, altă teorie îl derivă din iberiană, vezi asturianul perru, în acest caz putând fi rudă cu spaniolul zorro, „vulpe”);
Un perro
֎ piânnai în sami skolt;
֎ pij - пий în mari, píju, pío în kogui;
֎ pine – пине în erza;
֎ pon - пон în komi;
֎ psyk în sorabă de sus;
֎ qimmeq în groenlandeză și în kalaallisut, qimmiq - ᕿᒻᒥᖅ în inuktitut;
֎ sabaka - сабака în bielorusă, sabaakax în aleutină, sobaka (dialectal) în poloneză și în cașubă, sobaka - собака în rusă, rusină (rar) și în ucraineană, towko – тоуко în iukaghiră de sud (din proto-slavicul *sobàka, moștenit din medievalul iranian dialectal *sabā́ka-, acesta din proto-medo-parțianul *spā́kəh, în final din proto-iranianul *cwā́, acesta din proto-indo-iranianul *ćwā́, din proto-indo-europeanul *ḱwṓ; vezi Sreznevsky, Izmail I., 1912, „собака”, in Матеріалы для Словаря древне-русскаго языка по письменнымъ памятникамъ [Materiale pentru Dicționarul limbii slave de est vechii bazate pe inscripțiile de pe monumente, în rusă, volumul 3, Petersburg, Departmentul de limbă și literatură rusă, Academia imperială de științe, coloana 455, îmi trimite Igor din Irkutsk, ca să vedeți cum stau ei cu digitalizarea);
C uvântul câine în câteva limbi
֎ sag - سگ în persană, sag - саг în tadjică;
֎ seta - ᱥᱮᱛᱚ în santal;
֎ shyaeñ în métchif;
֎ skilí - σκυλί și skýlos - σκύλος în greacă, skylaks - σκύλαξ în greacă antică;
֎ suns în letonă, šuo în lituaniană;
֎ šoun - շուն în armeană;
֎ śván - श्वन् în sanscrită;
֎ tamokox în chiquitano;
֎ tlékku în tsolyáni;
֎ tlį̄ʼ, tliʼ în kaska;
֎ tósz în cașubă;
֎ txakur în bască;
֎ ˈutʰ în babară de sud-est;
֎ vakol în kotava;
֎ wacu în amis;
֎ wattsita în zuni;
֎ wəšša - ውሻ în amharică;
֎ wu în ewondo;
֎ wuku în dioula;
֎ wulu în bambara și în malinké occidentală;
֎ xaj în volof;
֎ yaw în sawai;
֎ yoku în nafri;
֎ zhukel, ʒukel, dzsukel, dzsikuel, csuklo, rikono în țigănească;
֎ žʿäla - жӏаьла în cecenă;
֎ ⲟⲩϨⲁⲣ în coptă;
֎ कि în sherpa.
Câinele în lume
Moto: „O vorbă-au născocit bătrânii/ Şi înţeleaptă ca nici una:/ Cu cât mai sus se-nalţă luna,/ Cu-atât mai tare-o latră câinii!” (Celor de la „Falanga" care latră contra d-lui Lovinescu, de Mircea Pavelescu, din Epigramişti cu sau fără voia lor, 1931)
Am scris multe despre minunatul lup, ruda bună cu câinele (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-lup-1)?). Câinele (Canis familiaris sau Canis lupus familiaris) este un animal domestic descendent din lup (wolf în engleză). Derivă din lupii preistorici din epoca pleistocenă. Se știe că acest câine a fost una din primele specii de animale domesticitre de om.
Se crede că a fost domesticit cu circa 15.000 de ani în urmă în Germania,înaintea dezvoltării agriculturii, când omul era mai mult vânător și culegător. Datorită apropierii „prietenești” dintre om și câine, câinii s-au răspândit rapid între oameni, la toate etniile.
Într-o perioadă mare de timp, în cele 15 milenii, câinii s-au adaptat în mod unic la comportamentul uman, iar legătura om-câine a fost un subiect de studiu frecvent. Această influență asupra societății umane le-a dat subtitlul de „cel mai bun prieten al omului”.
Câinele a fost crescut în mod selectiv de-a lungul mileniilor pentru diferite comportamente, capacități senzoriale și atribute fizice. Rasele de câini variază mult ca formă, dimensiune și culoare. Câinii îndeplinesc multe sarcini pentru oameni, cum ar fi vânătoarea, păstoritul, tragerea de încărcături, protecția, asistarea poliției și militarilor, însoțirea, terapia și ajutorarea persoanelor cu dizabilități. Pentru mai multe detalii, cu un simplu clic (https://en.wikipedia.org/wiki/Dog) aflați ce doriți.
Mamă anti-UE, nu părinte 1 sau părinte 2, alăptându-șii puii
Veți constata că prietenul câine este probabil cel mai numeros carnivor mare care trăiește în mediul uman. În 2013, populația canină globală estimată era între 700 de milioane și 987 de milioane. Aproximativ 20% dintre câini trăiesc ca animale de companie în țările dezvoltate.
În lumea în curs de dezvoltare, câinii sunt în mod obișnuit sălbatici sau stăpâniți în comun, cu câinii de companie mai puțin obișnuiți. Un studiu arată că cel mai frecvent răspuns canin când sunt abordați de străini este să fugă (52%) sau să răspundă agresiv (11%).
Se știu puține lucruri despre acești câini sau despre câinii din țările dezvoltate care sunt sălbatici, fără stăpân sau se află în adăposturi, deoarece marea majoritate a cercetărilor moderne privind cunoașterea câinilor s-a concentrat pe câinii de companie care trăiesc în casele oamenilor.
Parlamentul român s-a cam băgat în seamă limitând câinii ciobanilor. Fiecare cioban are interesul de a avea un număr optim de câini în funcție de numărul de animale avute în turme și de pericolele de atac al unor animale sălbatice de pradă din zonele unde sunt dispuse. Lăsăm specialiștii să vă informeze, noi ne rezumăm la lingvistică geografică. Nu ne luăm nici măcar de primarul Nicușor Dan... Lacul Morii știe multe!
Continuare, partea a doua, la:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-nde-cuvinte-caine-1
Partea a treia la:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-caine-2
Articolul în format pdf: Jocuri de cuvinte - câine.pdf
NC
-->
Comentarii