Jocuri de cuvinte – făină

          (postarea precedentă)

          Făină

 

          Moto: „Nu macini, n-ai făină.” (proverb grecesc)

 

          La început, boabele de grâu se pare că erau consumate crude, mai apoi fiind prăjite sau fierte în apă, sau sub formă de turte, făcute din făina grosieră rezultată prin măcinarea lor între două pietre. Grâul, de fapt semințele de grâu,  se macină și rezultă făina. Și pentru făină există destule definiții, ca: „făina este pulbere obținută prin măcinarea boabelor de cereale sau a altor semințe de plante, folosită în alimentație.” Și e cea împărțită de megieși și de noi în făină zero-zero, trei zerouri, trei nule etc.!

          Dintre alte expresii legate de făină ne legăm doar de: „fărina-diavolului” - lucru dobândit pe căi necinstite (eu am doar un apartament, alții doi au câte șase, Sibianul și Năstase); „fărina-diavolului degrabă me(a)rge în tărâțe” - lucrul câștigat pe căi necinstite se pierde ușor (asta doar dacă vrea DNA și se termină judecarea dosarelor Microsoft și EADS); expresia latinească „iusdem farinae” - aceeași făină sau de aceeași calitate cu cineva, de aceeași categorie cu cineva (ce mi-e Ponta, ce mi-e Cioloș, ce mi-e Traian, ce mi-e Dragnea, ce mi-e K. Laus); „a se uita cu un ochi la făină și cu altul la slănină” - a fi sașiu (precum ăla cu st(r)atul paralel); „altă făină se macină acum la moară!” - s-a schimbat situația (cu actualul, dacă va candida Cioloș sau Luluța la prezidențiale, se elimină conturi și pagini din facebook numai referitoare la PSD, că nu e voie să lauzi puterea, doar dacă lauzi #rezist și pe Luluța, adică respecți regulile de cibersecuritate facebook sorosiste; eu, apolitic, dar obiectiv, am pățit-o criticând un fost rector care nu susținuse nici licența și pe un asistent al Anei Pauker); „a-i trece (cuiva) făina prin traistă” - a îmbătrâni (Iliescu, cel care nu mai e cazul să fie judecat, că tergiversară procurorii dosarele revoluției). Sursa: MDA2 (2010)”.

 2659143045?profile=RESIZE_710x

Veche roată de moară de apă

 

          Dar să îi lăsăm pre ăștia și să vedem cum denumesc popoarele făina.

          a) în română făină, în italiană, catalană și corsicană  farina, în galiciană fariña, în portugheză farinha, în franceză farine, în spaniolă harina, în bască irina, în engleză flour, în galica scoțiană flùr (din latinul farīna – „făină”, din *farrīna, din far – „un fel de grâu”, din proto-indo-europeanul *bʰars- - „vârf, a înțepa”; comparați cu velșul bara – „pâine”, englezul barley - orz, sârbo-croatul бра̏шно, brȁšno – „făină”, albanezul bar – „iarbă”, vechiul grec Φήρον - Phḗron, “zeul plantelor”);

 2659178596?profile=RESIZE_710x

Moară de vânt

 

          b) în bosniacă și croată brašno, în bulgară брашно – brashno, în macedoneană și în sârbă брашно – brašno, în ucraineană борошно – boroshno (din proto-slavicul *boršьno, din proto-indo-europeanul *bʰarsinom, derivat tot din proto-indo-europeanul *bʰars-; cognat cu letonul barĩba – „aliment”, englezul barley - orz, vechiul nordic barr – „grâu”, vechiul irlandez bairgen – „pâine”, velșul bara – „pâine”);

          c) în cehă mouka, în slovacă múka, în slovenă moka, în poloneză mąka, în rusă мучной – muchnoy (din proto-slavicul *mǭka – „făină”);

 2659216726?profile=RESIZE_710x

Cuvântul „făină” în diferite limbi

 

          d) în germană Mehl (din vechiul german melo, din proto-germanicul *melwą), în luxemburgheză Miel, în neerlandeză meel, în daneză și norvegiană mel, în suedeză mjöl, în idiș מעל  - mel, în frizonă moal, în albaneză miell (din proto-albanezul *melu̯a, din proto-indo-europenele *melh₂-u̯o-m < *melh₂- - „a mânca”, vezi germanul Mehl, grecul μύλος - mýlos, latinul molere, de comparat cu românescul mălai), în letonă miltus, în lituaniană miltai;

          e) în estonă jahu, în finlandeză jauhot (din proto-finicul *jauho, din *jauha- - „a mânca” +‎ *-o);

          f) în galeză blawd (din velșul blawt, din proto-britonicul *blọd, din proto-celticul *mlāto-, din proto-indo-europeanul *ml̥h₂tós – „pământ”, substantiv din *melh₂- - „a mânca”),  în irlandeză plúr (moștenit din anglo-normandul flur, din vechiul francez flor, din latinul flōs, din proto-indo-europeanul *bʰleh₃- - „floare, a înflori”, din *bʰel- - „a înflori”);

          g) în islandeză hveiti (din vechiul nordic hveiti, din proto-germanicul *hwaitijaz, din *hwītaz – „alb”, culoarea făinii);

          h) în maghiară liszt (de origine necunoscută, probabil din proto-fino-ugrică);

          i) în malteză dqiq (din arabicul دَقِيق‎ - daqīq, legat de verbul دَقَّ‎ - daqqa, „a fi subțire, a fi mic, a fi fin”, de comparat cu ebraicul דַּק‎ - dak);

          j) în turcă și azeră un (din vechiul turcic un, din proto-turcicul *hūn);

          k) în greacă αλεύρι – alévri (din vechiul grec *ἀλεύριον - *aleúrion, diminutiv al lui ἄλευρον - áleuron);

          l) în armeamă ալյուր – alyur (din vechiul armean ալիւր - aliwr), în gruzină ფქვილი - pkvili (din vechiul gruzin ფქვილი - pkvili, din proto-gruzinul-zan *pkw-il-, din rădăcina proto-kartveliană *pek-, *pk-);

          m) în arabă طحين – tahin (din rădăcina ط ح ن‎ - ṭ-ḥ-n, relativă la mâncare), în ebraică קמח - kémakh (cognat cu aramaicul קַמְחָא‎ - qamḥā, „făină”) și arabicul قَمْح‎ - qamḥ, „grâu”), în persană ارد - rad;

          n) în bengali ময়দা - Maẏadā, în hindi आटा – aata, în punjabi ਆਟਾ - Āṭā.

          Așa că vrem, nu vrem, din făină facem pâine.... Ce puteți face cu făina în afară de pâine vedeți AICI!

          Să fiți iubiți!

 

(continuare)

(Postarea integrală „Jocuri de cuvinte – grâu, făină și pâine” poate fi urmărită AICI!)

 

Constantin NIŢU

http://webdidacticanova.blogspot.ro/

http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html

http://lenusa.ning.com/profiles/blog/list?user=2xbgg4a2kinp8

nitu.constantin@yahoo.com

constantin.nitu@g.unibuc.ro

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Nitu Constantin a comentat la postarea de pe blogul Nitu Constantin Jocuri de cuvinte - oaie (2)
1 oră în urmă
Nitu Constantin a comentat la postarea de pe blogul Nitu Constantin Jocuri de cuvinte - oaie (2)
1 oră în urmă
Nitu Constantin a comentat la postarea de pe blogul Nitu Constantin Jocuri de cuvinte - oaie (1)
Mulțumesc, camarade! Partea a doua are mai multe....Cadou:…
1 oră în urmă
Pop Dorina a apreciat postarea de blog a lui Ioan Muntean Povestea lui Latif de Jorge Bucay în Fabulator Temporis ~ Club
Acum 6 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
A.C.S. Bucovina Pojorâta este o echipă de fotbal din comuna Pojorâta, județul Suceava care în…
Acum 6 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
 Foișorul de foc este o veche clădire din municipiul Caracal, județul Olt, mărturie al unui anumit…
Acum 7 ore
Victor Bivolu a postat o discuție
ȘCOALA ROMÂNEASCĂ DE LA SATCopiii stau în careu ca la paradăȘcoala este gata peste ei să cadăDin…
Acum 7 ore
ELENA AGIU-NEACSU a răspuns la discuția ELENA AGIU-NEACSU 4189. tema: femeia
Tema: ȘCOALA (din noul set de 10)
Acum 7 ore
ELENA AGIU-NEACSU a răspuns la discuția ELENA AGIU-NEACSU 4189. tema: femeia
Rime: noutate / necazul
 
CU OCHI ŞI CU SPRÂNCENE
 
C-a sărit iarăşi pârleazul,
Nu ar fi o noutate,…
Acum 7 ore
ELENA AGIU-NEACSU a postat o discuție
  FEMEIA Femeia e abecedarulPe care-atât  ţi l-ai dorit,Dar când cu ea te-ai pricopsit,I-ai trage…
Acum 7 ore
Victor Bivolu a postat o discuție
ULCIORUL NU MERGE DE MULTE ORI LA APĂCă n-are moralitate,Demult nu e noutate,Dar azi l-a lovit…
Acum 7 ore
ELENA AGIU-NEACSU a răspuns la discuția ELENA AGIU-NEACSU 4187. tema: cheia fericirii
 
Rime: noutate / necazul
 
Acum 8 ore
Mai Mult…
-->