navigare

Jocuri de cuvinte - fântână (1)

Jocuri de cuvinte - fântână

Geografie lingvistică

 

 

 

       Fântână

 

       Moto:Găsesc fântâna dumitale/ Un monument ce nu se-ntrece,/ Dar trebuia, spre-a fi deplină,/ Să scrii pe dânsa: apă rece.” [Unui poet (anume lui Alecsandri, care a scris „Fântâna Blanduziei"), de Alexandru Macedonski]

 

 

Ne-am jucat cu cuvintele scriind despre apă (vezi „Jocuri de cuvinte – apa”), condiție a supraviețuirii omului, plantelor și animalelor. Fiu de țăran muscelean (vezi „Jocuri de cuvinte – Muscel”), am fost familiarizat cu fântânile din comună sau de pe câmp, cele din care beam apă fără să mă tem. Pe o parcelă din luncă era „Puțul lui Ghețaru”, după porecla bunicului matern Dumitru care l-a construit, deoarece stoca gheață în calupuri iarna într-un beci adânc, între paie, și o vindea vara (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-butoi). Meseria sa de bază era de dogar și primar (țărănist), cu rândul cu primarul liberal (bunicul patern, al cărui nume în port).

 

12545752691?profile=RESIZE_710x

Ulița Gâștei” (acum strada Primăriei)

 

Fântâna este acea construcție alcătuită dintr-o groapă cilindrică, cu pereții pietruiți, cu ghizduri împrejur, săpată în pământ până la nivelul unui strat de apă a unui izvor și care servește la alimentarea curentă cu apă în mediul rural. I se mai zice și puț.

DEX '09 (2009) precizează etimologia: „lat. fontana”. Așadar, am moștenit cuvântul din latinescul târziu fontāna, „izvor, fântână”, substantivare a adjectivului latin fontānus, „de izvor”, derivat din fons, „apă proaspătă, apă de izvor”, + -anus. Și în aromână există fãntãnã!

Fiindcă nici fons nu e de capul lui, provine dintr-o rădăcină proto-indo-europeană rudă cu sanscritul dhanvati - धन्वति, „curge, aleargă”, probabil *dʰenh₂- - „a curge”. Vom discuta mai multe la numele Danube, „Dunărea”.

Pentru literați și istorici vezi „Quaesitum ad fontem solos deducere verpos” (Pentru a-i ghida doar pe cei tăiați împrejur la o fântână căutată [Juvenal, Satira XIV.104]).

Mihai Vinereanu scrie despre fântână: «fântână (ar. fântână) – puț, izvor. Lat. *fontāna < fons, -tis „fântână” (Diez, I, 185, Pușcariu, 615; Candrea,Densușianu, 592; REW, 3426; Ciorănescu, 3388); cf. it. fontana, prov. fontana, fr. fontaine, sp. fuente. De Mauro,Mancini

(786) derivă it. fontana din lat.med. *fontana; cf. top. umbr. Funt-lere.

Atestat în top. Loupo, phantana, la Procopius din Caesarea (De Aedificiis, IV), ca una dintre cetățile reparate de împăratul Iustinian (v. dușman, labă). Walde (I, 525) propune PIE *bhrēuķ,, iar Kluge (155) un PIE *bhreun-t; cf. gr. φρέαρ „izvor, fântână”, got. brunna, v. scand. brunno, v.g.s. brunno „izvor, făntână”. De la acest radical provine #i alb. bunar „izvor, fântână”.

Der: fântâniță, fântânar.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].

 

       În diferite limbi se denumesc fântâna și puțul ca:

 

֎ aka în letonă;

֎ albir – البئر în arabă, biʾr - بئر în arabă, bir - بير în arabă marocană, bir în malteză, ‎bîr – بیر în kurdă, bêrim în kurdă, bîr în zazaki (din proto-semiticul *biʾr-);

֎ aljibe în spaniolă (din arabicul andaluz اَلْجُبّ, din arabicul clasic jubb - جُبّ, „rezervor, fântână”);

12545753457?profile=RESIZE_584x


Bir - بير (puț, fântână)

 

֎ beer - בְאֵר în ebraică;

֎ bhāla - ভাল în bengaleză;

֎ borhola în islandeză;

 

12545753867?profile=RESIZE_400x
Ein Born (un puț)

 

֎ Borm în germană plautdietsch, Born în niederdeutsch (formă a lui Brunnen cu r-metateză), bron în neerlandeză, brønd (din vechiul norvegian brunnr) în daneză, brønn în norvegiană, brunem - ברונעם în idiș‎, brunn în norvegiană nynorsk și în suedeză, Brunnen (din medievalele germanice brunne, brunno, din vechiul germanic *brunnō, din proto-germanicul *brunnô, de unde și vechiul englez burna, vechiul norvegian brunnr), Brunnenschacht în germană, brunno în germană veche, brunnur în islandeză și în feroeză, Büörnstel în germană de jos, burna în vechea engleză;

֎ bunar în albaneză, croată și bosniacă, bunar - бунар în bulgară, macedoneană, sârbă și sârbo-croată (din turcicele otomane puñar, piñar - پیڭار, „fântână, izvor; cap de puț”, vezi turcicul pınar), pinar în turcă (din turcicele otomane târzii puŋar, pıŋar - پیڭار, din turcicul otoman buŋar - بوڭار, „fântână, izvor; cap de fântână”, din turcicul vechi anatolian bïŋar, „izvor”, din proto-turcicul * bɨŋar);

֎ buyi în afară;

֎ cennāgi - ಚೆನ್ನಾಗಿ în kannada;

֎ châh - چاه în persană‎;

֎ cũng în vietnameză;

֎ day în songhaï koriaboro senni;

֎ ela în afară;

֎ fãntãnã în aromână, fântână în română, fonäd în volapük, font în catalană, fontaine în franceză și în gallo, fontana în italiană, fonte în portugheză, fontein în afrikaans, fountain în engleză, ffynnon în velșă (vezi în final lista completă);

֎ frea în griko, fréar - φρέαρ în greacă, phréar - φρέαρ în greacă antică;

֎ fuaran în galică scoțiană;

֎ gáivo în sami de nord;

֎ hyiu – хуйу în urum;

֎ ido - 井戸 în japoneză;

֎ imiliaq, puilasuliaq în groenlandeză;

֎ īnāra - ईनार în nepaleză;

֎ jǐng - în chineză;

֎ ǰrhor - ջրհոր în armeană;

֎ k’argi - კარგი în gruzină;

֎ kaev în estonă, kaivo în finlandeză (ambele din proto-finicul *kaivo);

֎ kalódzjež - калодзеж în bielorusă (din vechiul slavic de est kolodjazĭ - колодязь, din proto-slavicul *koldędzь, „apă, izvor, groapă cu izvor”, „împrumutat” din proto-germanicul *kaldingaz, din *kaldaz, „rece”, + * -ingaz sau * kaldijǭ);

֎ kašna în cehă;

֎ khūh - ਖੂਹ în pandsabi;

֎ kiṇar - കിണർ, ūṟṟ - ഊറ്റ്, uṟava - ഉറവ în malaialam;

֎ kisima în swahili;

֎ kladasʾ - кладѧѕь în slavă veche, kladenec - кладенец în bulgară;

 

12545754676?profile=RESIZE_400x
Kolodec - колодец (puț)

 

֎ kolodec - колодец (din proto-slavicul *koldьcь, din precedentul *koldędzь, de unde kolódezʹ коло́дезь, cu schimbarea sufixului) în rusă, kolódjaz' - колодязь, krinicja - криниця în ucraineană;

֎ kūā̃ - कूआँ în hindusă;

֎ kuiy - куйы în nogaï (vezi kuyu în turcă);

֎ kūpa - कूप în sanscrită;

֎ kút în maghiară;

֎ kuyu în turcă (din turcicul otoman - قیو, din vechile turcice anatoliene kuyug, kudıg, din proto-turcicul *Kud-; posibilă legătură cu maghiarul kút), kuduk – кудук în kârgâză, tuvenă și iakută, kudug - қудуғ în shor, guýy în turcmenă, quyu în azeră (din proto-turcicul *kud-), qoðoq - ҡоҙоҡ, qoyo - ҡойо în bașchiră, qudıq - құдық în cazahă, quduq în uzbecă, quduq - قۇدۇق‎ în uigură (toate în final din proto-turcicul *Kud-);

֎ lird în kotava;

12545755056?profile=RESIZE_710x
Cuvântul fântână în diferite limbi

 

֎ mahusay în sebuano;

֎ mənəč'ə - ምንጭ în amharică;

֎ nam-saang - ນ້ຳສ້າງ, nam-böö - ນ້ຳບໍ່ în laoțiană;

֎ naṉṟāka - நன்றாக în tamilă;

֎ nuyyi - నుయ్యి, bāvi - బావి în telugu;

֎ onda'ibaan în odsibva;

֎ patsoʼo în paiută de nord;

֎ perigi, telaga, sumur în malai;

֎ peti în sranan;

 

12545755486?profile=RESIZE_400x
Kuyu (în turcă)

 

֎ Pëtz în luxemburgheză, pits în normandă, poç, poč în friuliană, poço în portugheză, pöt în limburgheză, potz în occitană (provensală), pou în catalană, pou, putu, pozzu, puzzu în sardă, pous, poues în poitevin-saintongeais, pousse în valonă, pozo în galiciană și în spaniolă, pozu în asturiană, pozz în romagnolă, pozzo, puzzo în italiană, puët în flamandă orientală, puits în franceză (din anul 1165, din vechiul francez puiz, „fântână, izvor”, din latinul pŭtĕus), puiz în franceză veche, puñs în bretonă, puoz în romanșă, pus în albaneză, Püt în niederdeutsch (Münsterländisch), put în neerlandeză și în afrikaans, putee în novială, puteo în ido și în interlingua, puteus în latină, puto în esperanto, puts în aromână, Pütt în germană de jos (ehem, Vest Recklinghausen), putz, pu, pur, pusse, puiz, pouéz, pouiz în gallo, puț în română (din latinul puteus, „groapă, rezervor”, în final din protoindoeuropeanul *paw-, „a lovi”), puzzo în napolitană, puzzu în siciliană;

֎ pigádi - πηγάδι în greacă;

 

12545755853?profile=RESIZE_400x
Quyu (în azeră)

 

֎ rijiya în haussa;

֎ saem - , umul - 우물 în coreană;

֎ šand - шанд în mongolă;

֎ sisima în shimaoré;

֎ studenac - студенац în sârbă și în sârbo-croată, studna în cehă, studňa în slovacă, studnia în poloneză, studnja - студня în bielorusă, studnja, studźeń în sorabă;

֎ šulinys în lituaniană;

֎ sumur în indoneziană;

֎ tobar în irlandeză și în galică scoțiană (din vechiul irlandez topar);

֎ twang:, ရေတွင်း re-twang: - တွ în birmaneză;

֎ vodnjak în slovenă;

֎ vrt în cehă, vrtina în slovenă (formă postverbală de la vrtat, „a găuri, a fora”);

֎ well în engleză și în engleză veche, welle în frízonă (fie din medievalul englez wellen, din vechile engleze willan, wyllan, wellan, „a fierbe; a izvorî cu forță”, fie din vechiul englez weallan, „a scoate bule; a țâșni, a curge”, din proto-vest-germanicul *wallijan, din proto-germanicele *wallijaną, *wallaną);

֎ xajing, chaning, csáning, hánig, hányik, csár, char în țigănească;

֎ zdenac în croată, zdénac - зде́нац în sârbo-croată (din proto-slavicul *stъdenьcь);

֎ ʾɑndoung - អណ្ដូង în kmeră;

֎ ตะพัง, ตระพัง în thai.

        Recapitulând, să notăm că din latinescul fontana au derivat fãntãnã în aromână, fontana în asturiană, fantan - фантан în bielorusă, feunteun în bretonă, fontana în catalană, fontána în cehă, funtana în corsicană, fontane în friuliană, fontela în galiciană, Fontäne în germană, fontana în italiană, fontanna în poloneză, funtana în ladino, fontanas în lituaniană, fontana - فُونْتانة în arabă, fontana - פוֹנתאנה în ebraică, fontaine în franceză veche, franceză medievală și franceză, fontein în neerlandeză și afrikaans, fontene în norvegiană, fountain în engleză, fontana în italiană și în portugheză, fântână în română, funtauna în romanșă, fontan - фонтан în rusă, fantana, funtana în sardă, fontana în sârbo-croată, funtana în siciliană, fontána în slovacă, hontana, fontana în spaniolă, fontän în suedeză, fontan - фонтан în ucraineană, ffynnon în velșă.

       Continuare la:

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-fantana-2

       Articolul în format pdf este la: Jocuri de cuvinte - fântână.pdf

 

 

Iubitori sau nu de fântâni, să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva, undeva, cândva!

 

 

 

       NC

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Ioan Muntean – zoreala zorilor (cybersonet LXXXIII) prin Cronopedia
Sursă: Ioan Muntean – zoreala zorilor (cybersonet LXXXIII) – Cronopediada grup – Cronopedia Maraton…
Acum 4 ore
postarea de blog a lui Ioan Muntean a fost prezentată în Cronopediada grup
Maraton Panorama Literară 2024, decembrie
30. (poezie, cybersonet)

~ ciclul Calendar ~
zoreala…
Acum 4 ore
Ioan Muntean a apreciat postarea de blog a lui Ioan Muntean Ioan Muntean - zoreala zorilor (cybersonet LXXXIII) în Cronopediada grup
Acum 4 ore
Nicoleta Mija a postat o discuție
Fulgii de zăpadă mă ating bine pe față,O rază de Soare fulgii iar îi dezgheață,Merg prin zăpada…
Acum 5 ore
Ioan Muntean a postat o postare pe blog în Cronopediada grup
Maraton Panorama Literară 2024, decembrie
30. (poezie, cybersonet)

~ ciclul Calendar ~
zoreala…
Acum 7 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu PASSING - SHOT - Careu de definiții rezolvat în Hobby-Club Cronopedia
Acum 9 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu CULTURĂ PRIN MEDALISTICĂ – MASONERIA ROMÂNĂ în Hobby-Club Cronopedia
Acum 9 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu FARMECUL CARTOFILIEI – MEMORIA CĂRȚII POȘTALE – MORMÂNTUL EROULUI NECUNOSCUT DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI în Hobby-Club Cronopedia
Acum 10 ore
Ioan Muntean a comentat la postarea de pe blogul Ioan Muntean Ioan Muntean - zoreala zorilor (cybersonet LXXXIII) în Cronopediada grup
""
Acum 20 ore
Ioan Muntean a comentat la postarea de pe blogul Ioan Muntean Ioan Muntean - zoreala zorilor (cybersonet LXXXIII) în Cronopediada grup
""
Acum 20 ore
Ioan Muntean a comentat la postarea de pe blogul Ioan Muntean Ioan Muntean - colinda zorilor (cybersonet LXXXII) în Cronopediada grup
""
Acum 20 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Acum 21 ore
Mai Mult…
-->