Jocuri de cuvinte - muniție
Geografie lingvistică
(urmare de la: https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-munitie)
Muniția în viață
Moto: „De corupţi e plină astăzi glia,/ Dar niciunul n-a intrat la... apă,/ Că n-avem săgeţi în România/ Şi un Vodă Ţepeş cu o ţeapă!” (Criza de... muniţie, de Alexandru Misiuga, din Urmaşii lui Cincinat, 2004)
Muniția este numele generic dat cartușelor pentru armamentul portabil de infanterie, de pe mașinile de luptă terestre, aeriene și navale, grenadelor de tot felul, bombelor de aruncătoare, proiectilelor de artilerie terestră, aeriană și navală, aruncătoarelor de proiectile reactive, rachetelor dirijate si nedirijate, bombelor de aviație, minelor navale etc.
Prin noțiunea de muniții se subînțeleg si elementele care intră în compoziția acestora cum ar fi: capsele, detonatoarele, focoasele, tubul-cartuș, încărcăturile suplimentare etc. care se livrează separat și se asamblează în forma completă (lovitură sau încărcătură) înainte de utilizare.
Scopul munițiilor este de a distruge sau neutraliza prin forța exploziei acestora ținte inamice stabilite. Prin muniții se înțeleg si cele de sprijin, cum ar fi cartușele de semnalizare si iluminare, bombele si proiectilele de iluminare, alți compuși pirotehnici pentru fum sau incendiari. De la proiectarea loviturii, semnificația generică a fost transferată până la asamblarea unui proiectil și propulsarea acestuia.
Muniția este proiectată spre a fi utilizată de arme, guri de foc sau armamente care să permită trimiterea acesteia către obiectivul stabilit. Munițiile de infanterie sunt compuse din capse de inițiere a încărcăturii de propulsie aflată într-un tub și proiectile de diferite calibre, în particular gloanțe.
Munițiile de artilerie au suplimentar montat fie la vârful, fie la fundul proiectilului, focoase care inițiază la impact cu ținta sau în proximitatea țintei un detonator care la rândul lui produce inițierea încărcăturii de explozie al cărei efect distructiv este destinat țintei. Pe acest model clasic munițiile moderne dispun de tehnologii avansate specifice utilizării în scop tactic diferențiat pentru combaterea sistemelor de apărare pasivă a țintelor sau de mărire a preciziei de lovire a acestora.
Se știe că proiectarea sau îmbunătățirea unui anume tip de muniție pleacă de la cerințele operaționale din câmpul tactic solicitate de luptători, după care fie se utilizează o armă de foc existentă, fie se proiectează o armă nouă. Din acest motiv, există o mare diversitate de muniții și arme de foc încât standardizarea acestora a devenit necesară din considerente logistic operaționale.
Generic, munițiile sunt utilizate pentru efectul distructiv, de neutralizare a funcționalității țintei stabilite sau de distrugere a acesteia. Logistica de aprovizionare cu muniție in cantități suficiente și la timp este o activitate prioritară pentru susținerea forțelor combatante în realizarea obiectivelor planificate.
Un exemplu de muniție este cartușul pentru armă de foc, care include toate componentele necesare pentru a furniza efectul de armă într-un singur pachet. Până în secolul al XX-lea, pulberea neagră, cunoscută și ca „praful de pușcă”, a fost cel mai frecvent utilizat propulsor, dar acum a fost înlocuită în aproape toate cazurile cu compuși moderni. Oare mai fabricăm „praf de pușcă”?
O „bandă” cu cartușe ce se încacă într-o pușcă mitralieră Browning
Proiectarea și realizarea muniției au evoluat de-a lungul istoriei, concomitent cu evoluția diferitelor arme și au fost necesare efecte diferite. Din punct de vedere istoric, muniția a fost de proiectare și construcție relativ simplă (de exemplu, praștie, pietre aruncate de catapulte), dar pe măsură ce modelele de arme se dezvoltau (de exemplu, pistolul) și deveneau mai rafinate, nevoia de muniție mai specializată a crescut. Muniția modernă poate varia semnificativ în calitate, dar este de obicei fabricată la standarde foarte înalte. Acum cam plânge lumea după ea.
Vă amintiți poate de evenimentele din decembrie, numite de unii „îngrămădeală”, de unii „revoluție”, de unii „lovitură de stat”, de alții „începutul pierderii averilor și independenței țării”. Toate astea au avut loc. Și mulți din viitori mari comandanți de mari unități și generali au fost recrutați din comandanții de unități, de regimente, batalioane sau companii care în câteva nopți au consumat toată rezerva de muniție trăgând în negura nopții, „ca la nuntă”, împotriva unui inamic invizibil, „împușcând” doar întunericul.
Ca șef de secție într-o direcție care făcea parte din Marele Stat Major, vă rețin atenția că din cazarma de pe fostul bulevard 1 Mai, nu s-a tras niciun cartuș, nici de către personalul celor patru unități (Unitatea de cartogragie și fotogrammetrie, Centrul de cercetrări, Tipografia MapN și DTM), nici de cele două transportoare blindate de la Râmnicu Sărat, cu comandantul de batalion, care ne veniseră în sprijin.
De serviciu la permanență într-o zi a trebuit să discut la poartă cu un grup de tineri revoluționari, conduși de actorul Ernest Maftei (1920-2006), care pe 22 decembrie, la ora 8 dimineața atunci cu vârsta de 69 de ani, ne cereau arme! Au plecat ei pe undeva, pe la un sediu al „forțelor patriotice” și pe la 12 s-au întors cu automate Kalașnikov, cerându-ne muniție. Le-am explicat că noi suntem unități tehnice și avem muniție doar să păzim „averea țării”, legată de cartografie, geodezie, fotogrammetrie și ce mai aveam, hărți, aerofotograme, cataloage de cordonate, atlase și cărți rare, aparatură clasică și modernă. Ne-au etichetat drept ceaușisti.
Atunci m-am adresat cu „bădie” și i-am enumerat actorului câteva filme în care a jucat (începând cu Secretul cifrului) și a rămas mirat, zicând: „- Bine, bre, te cred!” Și a plecat... Las-că și unii tineri locotenenți „mai revoluționari”, care văzând cum trec camioane cu revoluționari spre televiziune cereau să le dăm drumul și lor să apere televiziunea. Noi ăia de mai sus le-am spus să stea cuminți că avem de apărat cazarma noastră. Și ce bine am procedat! Câți ar fi murit degeaba pe acolo? S-au răzbunat ei puțin că au cam început unii „să-și aleagă comandanții”. Democrație...
Tipuri de muniție
Moto: „Vorbeam mai ieri de-un mondial război,/ Dar astăzi, cum o dai şi cum o-ntorci,/ Auzi de-un virus de la nişte porci,/ Scăpat de sub control de câţiva boi.” (Despre sfârşitul lumii, de Ştefan-Cornel Rodean, 2009)
Mijloacele de foc sunt specifice trupelor terestre, marinei militare, aviației și apărării antiaeriene, așa că și muniția diferă pentru mijloacele de foc ale acestor genuri de arme. Muniția pentru armele de foc portabile ale întregului personal militar este formată din cartușe montate în încărcătoarele armelor sau în benzi pentru mitraliere.
La adresa https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-tun, cu titlul „Jocuri de cuvinte – tun”, citiți despre armamentul de artilerie, respectiv tunuri, obuziere, autotunuri, tunuri de pe tancuri, tunuri antiaeriene etc., din dotarea armatei ruse. Toate aceste mijloace de foc folosesc muniție de artilerie („lovituri” de artilerie).
Tipuri de încărcături pentru tunul de 120 mm de pe tanc
Loviturile de artilerie sunt proiectile sau obuze de artilerie, mine de aruncător, rachete pentru lansatoare de rachete etc., trase de guri de foc de artilerie, care au un efect pe distanțe lungi, de obicei indirect (adică, în afara vederii țintei).
O parte din muniție ajunge la țintă, concepută pentru a perfora, a exploda și a se sparge în fragmente (schije) la impact pentru a maximiza daunele. Focosul inteligent folosit într-o lovitură de artilerie poate modifica modul în care explodează sau se comportă proiectilul sau obuzul, astfel încât să aibă un efect mai aparte. Tipurile comune de muniție de artilerie au proiectile sau obuze explozive, generatoare de fum, iluminare și unele de antrenament. Unele lovituri de artilerie sunt proiectate ca muniții cu dispersie. Muniția de artilerie va include aproape întotdeauna un proiectil (singura excepție fiind loviturile de exercițiu), focos și pulbere de o anumită formă. Când nu se folosește un tub-cartuș, va exista o altă metodă de a folosi pungile cu pulberea de propulsie.
Un mijloc de foc aparte este lansatorul de rachete, începând cu Katiușa, despre care noi am scris articolul „Jocuri de cuvinte -lansatorul” (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-lansatorul). Rachetele trase sunt o categorie aparte. Cum totul a culminat cu rachetele cu rază medie și lungă de acțiune, am scris și despre acestea.
Dacă vreți să citiți mai mult despre muniții, mergeți cătinel-cătinel la adresa web https://en-m-wikipedia-org.translate.goog/wiki/Ammunition?_x_tr_sl=en&_x_tr_tl=ro&_x_tr_hl=ro&_x_tr_pto=sc, la o traducere în română a unei pagini web în engleză despre muniție. Dacă știți limba rusă, click AICI (recte https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D0%BE%D0%B5%D0%B2%D1%8B%D0%B5_%D0%BF%D1%80%D0%B8%D0%BF%D0%B0%D1%81%D1%8B).
Noi am scris despre tancuri, în „Jocuri de cuvinte – tanc”, începând de la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-tanc-1. Prin adrese la pagini succesive citiți întregul articol. Aveți și adresa fișierului în format pdf.
Tancul T-90A
Aprovizionarea cu muniție se face pe unități de foc, unitatea de foc fiind cantitatea de muniție cu care se aprovizionează o anumită armă de luptă. De exemplu, la tancul rusesc de bază și echipajul său, T-90 (Т-90), unitățile de foc sunt:
- pentru tunul de calibru 125 mm, 42 de lovituri, cu încărcare separată, de câteva tipuri, recte rachete ghidate, proiectile perforante sub-calibru HEAT și și proiectile (снарядами) cu fragmentare puternic explozivă;
- pentru mitraliera de calibru 7,62 mm (7,62 пулемёт), 2.000 de cartușe;
- pentru mitraliera ZPU (пулемёт ЗПУ) de 12,7 mm, 300 de cartușe;
Automatul AKS74 ( АКС74) de calibru 5,45 mm
- pentru automatele AKS74 ( АКС74) de calibru 5,45 mm, 450 de cartușe;
- pentru pistolul de semnalizare, 12 rachete de semnalizare;
- pentru autoapărarea echipajului, 10 grenade de mână de tip F1 (Ф-1) sau RGO (РГО);
- pentru sistemul 902V (902В) al complexului opto-electronic de distrugere a muniției ce se îndreaptă spre tanc (Комплекс оптико-электронного подавления «Штора-1»), 12 grenade tip ZD17 - ЗД17 (la varianta BM – БМ, fără sistemul TȘU-Ștora-1 - ТШУ-1 «Штора-1», în locul grenadelor ZD17 - ЗД17 în tanc sunt incluse grenade fumigene ZD6jM - дымовые гранаты 3Д6М lungi de 220 mm, fiecare cu greutatea 2,34 kg.
Sprijin total
O categorie aparte este muniția biologică, existentă prin Ucraina, despre care am scris și noi când am scris despre Odesa (vezi la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-toponime-odesa, în „Jocuri de toponime – Odesa”). Și ca să vedeți ce apără americanii în Ucraina, ia citiți mai jos mesajul primit de mine.
„Vă mirați cumva? Era clar, numai că unii sunt iremediabil și ireversibil modificați in structurile lor cognitive și au pierdut discernământul. Și... a explodat! Fratilor este pur și simplu informația secolului! La presiunea Chinei, USA admitea acum 3 ore că aveau biolaboratoare de «fabricare» a virușilor in Ucraina, si...ATENTIE!!!!, că luptele și vărsarea de sânge din Ucraina se duc ca Rusia să nu distrugă sau să intre in posesia documentelor si cercetărilor criminale care se fac acolo.
S-a spus, nu în media aservită, că bătăliile cele mai crâncene se duc fix în orașele ucrainiene unde erau aceste biolaboratoare americane de fabricare a virușilor mortali pentru oameni! De aia Zelensky are la indemână sume uriașe de bani să angajeze mercenari, de aia se plătesc 2000 Usd pe zi pentru mercenari, ca să apere biolaboratoarele unde Big Pharma făcea virușii ce se împrăștie în lume. Ca apoi fraierii să primească, tot de la Big Pharma, vaccinuri pe viață.
Lucrurile sunt clare acum! „US is working with Ukraine to prevent biological research facilities from falling into the hands of Russia": US Deputy Secretary of State Victoria Nuland. Russia claims Ukraine is destroying bio agents and evidence of US-funded bioweapons program.
The Russian Defense ministry has published documents obtained from employees of the Pentagon-funded biolaboratories in #Ukraine. On 24 February the Health ministry of Ukraine instructed these biolaboratories to urgently destroy deadly pathogens and bio agents. Cum sunteți instruiți, știți folosi internetul, doar un click pe
https://www.washingtonexaminer.com/policy/defense-national-security/us-looks-to-keep-ukrainian-biological-research-facilities-from-russian-control .În rest... Despre muniția nucleară în viitor...
Acum gândiți-vă cum trebuie să funcționeze permanent logistica de aprovizionare cu munițiile descrise doar pentru uin tanc, calculați pentru plutoanele, companiile, batalioanele de tancuri, inclusiv pentru tancurile franceze dispuse acum la Cincu, care apără flancul estic NATO al comunei. Extrapolați pentru fiecare gen de armă, gură de foc, lansator și socotelile vă îngrozesc.
Toate munițiile și componentele trebuie fabricate și cumpărate. Dacă nu se fabrică în țară trebuie importate, cu costuri enorme. O comparație ușoară este a unui gadget, despre care am scris. Fie imprimanta. Comparați prețul ei cu prețul cartușelor de cerneală alb-negru și color. Așa e și cu prețul gurii de foc și muniției din ce în ce mai inteligente. Vă dați seama câte depozite succesive au trupele în dispozitivul de luptă. Astea trebuie lovite, cu rachete, care trebuie să ajungă la distanțe din ce în ce mai mari...
Poate acum înțelegem zisele ursoaicei de prin vest cu muniția ce se consumă în cantități mari în poligonul Ucraina și cât câștigă complexul militar industrial american. Și să ne gândim că muniția este dispusă și manevrată în depozite de muniții, care trebuie bine protejate și folosite de personal ultracalificat. Și așa, ca supliment, salariul unui militar român pe bază de contract (MAC) care lucrează cu muniție periculoasă și inteligentă este egal cu salaruiul unei femei de serviciu responsabilă de mop. Am scris și despre un mare depozit de muniții al armatei ruse, de pe timpul Tratatului de la Varșovia (la URL ?profile=original), cu titlul „Jocuri toponimice – Tansnistria: Armata a 14-a și conflictul din Transnistria”. Și fiindcă veni vorba de salariu, salariul unui maior este egal cu cel al liftierei de la parlament... Că duce genii...
Noi am scris despre intervențiile în Afganistan (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-taliban) ale rușilor și americanilor, despre retragerile din Vietnam și Afganistan, în „Jocuri dea cuvinte – taliban”. Citiți acolo și despre armamentul lăsat de armata americană în Afganistan. Dacă nu și-au luat trupele americane armamentul greu, gândiți-vă că acest armament era însoțit și de depozitele de muniții necesare. Pare-se că acum înțelegem multe. La dispoziția căror forțe este marea cantitate de armament și muniție? Ce ușor ajunge măcar să fie studiată de cine trebuie!
Știe cineva? Se toarnă vreun film?
Continuare la: https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-munitie-2
Întregul fișier în format pdf la: Jocuri de cuvinte - muniție.pdf
-->
Comentarii
Excelente! Mulțumesc! Dar cât am tăiat! Că site-ul mă anunță cu roșu: „sunt depășite 100.000 de caractere”..... Și împart articolul în părți, mai tai, mai fentez, amintesc de poligonul Ucraina etc. Cu fiecare expresie de mai jos puitem scrie câte un „joc” separat! Primăvară frumoasă!
GLOSAR DE TERMENI CU MUNIŢIE