Jocuri de cuvinte - pasăre (3)

Jocuri de cuvinte - pasăre

Geografie lingvistică

 

       Pasărea în expresii (pamflet)

 

       Moto: „În turnul lui de fildeş/ N-auzi cântări, nici şoapte,/ Doar câteodată-l spurcă/ Vreo pasăre de noapte!” (Lui Mihail Codreanu, de George Topîrceanu)

 

       Suntem obișnuiți cu cuvintele compuse „pasărea casei”, „pasăre de casă”, „pasăre de curte”, „pasăre de poiată”, „pasăre domestică” etc., toate nume generic pentru păsările crescute pe lângă casa omului vrednic, fără nevoia de ajutor social, pentru carnea, ouăle și fulgii lor.

       Am amintit de „carne de pasăre”, când am scris de carne (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-caene-1) sau când am scris despre ciocârlieporumbelgăinăgâscărață etc.

       „De-a pasărea zboară” e un joc de copii în care jucătorii trebuie să reacționeze rapid la întrebările unei persoane, ridicând în sus mâinile în cazul când aceasta se referă la o pasăre și ținându-le nemișcate când ea se referă la altceva.

       Președintele se joacă doar „de-a avionul de lux pasăre”, refuzând să răspundă ls întrebările puse de presă. Nici nu organizează conferințe de presă în țară.

 

pas%C4%83re%2013%20stiri.jpg

Știri ce bântuie lumea pas cu pas (iertare pentru un „l”)

 

       Mai sunt cuvinte sau expresii, precum„pasăre cu cioc de fier”, o ființă fabuloasă din basme, „pasăre-câinească”, adică privighetoare-roșie (Luscinia megarhynchos), „pasăre-cerească” prin Transilvania, adică pescărel-albastru (Aleedo atthis), „pasăre-de-aur”, recte o specie de pitulice (Phylloscopus trochillus).

       Este numită „pasăre-de-balegă” pupăza (Upupa epops), inclusiv „pupăza din tei”, cea furată de Creangă, adică Nică al lui Ștefan A petrei, cel urât de mămicile tinere supărate că odraslele lor trebuie să învețe atâtea arhaisme.

       Expresia latină „rara avis” înseamnă pasăre rară, ceea ce se spune despre ceva deosebit de rar și greu de găsit (pe la https://adevarul.ro/stiri-locale/focsani/de-unde-provine-expresia-rara-avis-2020630.html). Veți vedea că îi aparţine poetului latin Iuvenalis, care satirizează într-un poem depravarea matroanelor, observând că este foarte greu să întâlneşti femei cu însuşiri ca cele ale cunoscutelor Sabine.        Ne gândim rapid la președinții Traian Petrov, informator, Jules Werner, golfist și veșnic călător prin lume cu avion de lux plătit de noi, dar și la Nicușor Dan, reales de bucureșteni pentru că n-a făcut nimic, numai să nu iasă Firea. Acum vrea toți banii Bucureștiului în mâna lui!

 

pas%C4%83re%2014%20ocolul.jpg

Ocolul Pământului în două mandate (în zbor)

 

       Fiindcă vine iarna, Nicușor Dan știe precis că există „pasărea-frigului”, adică mătăsar (Bombycilla garrulus garrulus). Că toată vara a vrut să ne dea căldură și a aranjat cu toți sfinții, că precis l-au votat și ăștia, de, vorba lui Mușatescu din Titanic vals: „bagi în urnă ce vrei și iese cine trebuie”.

       Dar e mai interesant că foștii premieri Tudose și Grindeanu au ieșit cu Ciolacu la o emisiune TV, să ne explice că cu două seri înainte Ciolacu, în dialog cu Ciutacu, nu ne-a făcut nesimțiți pe noi, foștii militari. Dar „fiecare pasăre pe limba ei piere”. Măcar să recuinoască cu scuzele (https://www.youtube.com/shorts/7uW1g--iVsY) sale de rigoare. Ăsta nu a auzit de memoria înregistrării? Ascultați-l și votați-l, militari! Acum ne refuză legea de reparare a prostiilor lor cu pensiile militare.



pas%C4%83re%2015%20nu%20ceausescu.jpg

Nu Ceaușescu a inventat pensiile militare, Ciolacule!

 

       Știm toți fiii de țărani, mai ales cei de lângă vreo pădure, ca mine, că o „pasăre-galbenă-n-cioc” este mierla (Turdus merula). Dacă nu știți, vă lămurește rapid Bogdan (https://www.youtube.com/watch?v=0Nyju_2S1bY) Mihai Simion.

       Șmecherul cuc, PNL, își depune ouăle în cuibul construit cu migală de „păsările galbene-n cioc”, mierlă și mierloi, PSD, fie „părinte 1” și „părinte 2”, după Macron și parlamentul francez. Fiindcă veni vorba de cuc, nu uităm că organului genital feminin i se spune „păsărică” sau chiar „pupăză”, iar celui masculin „cuc”. Folclorul urban a răspuns pe măsură (https://www.youtube.com/watch?v=AB7sFQica1g), pe la Galați, unind cucul și pupăza.

       Lăsăm la o parte alte tipuri de combinații, oprindu-ne la „păsările migratoare” sau „păsările călătoare”, precum barza (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-barza). Sunt păsări de specii diferite care în anumite anotimpuri, pentru a putea supraviețui, migrează la distanțe mari.

       În prezent se apreciază numărul lor la circa 50 de miliarde, dintre care 5 miliarde migrează între Europa și Africa. Numele s-a extins la politicieni care trec ușor de la un partid la altul. Renumiți pentru migrare sunt primarii care au trecut destul de ușor de la PNL la PSD și invers, în funcție de interese, chiar și printr-o lege aprobată.

       Cel mai recent exemplu este candidatura migrantului Piedone, că școlit întârziat la școlit întârziat trage, cel ce a fost chiar și în PSD în trecut, a reprezentat un partid la candidatura la postul de de primar al capitalei, încurcând-o, cred că la ordin, pe Firea și ajutându-l pe Nicușor Dan. Acum deschide lista de senatori PSD pe la Giurgiu.

 

pas%C4%83re%2016%20de%20la%20bragadiru.jpg

De la Bragadiru, prin București, la Giurgiu

 

       Alt traseist este turcitul cuprifer Ponta, cel ce voia geamie în București, cu rotula dreasă la Istambul, cel ce trebuie chestionat despre rezervele de cupru, cel ce a contribuit, cu Moliceanu, la dărâmarea unui guvern PSD, apoi cel ce s-a baricadat cu Grindeanu în clădirea guvernului, concetățean cu socrul său specializat în popie și siguranță națională. Acum deschide o listă PSD la Dâmbovița. Trasee există și în acelaș partid între liste de candidați pe județe!

       Englezii au bird și fowl. Se mai folosesc în Marea Britanie ushag în manx, deryn și adar în velșă, éan în irlandeză, eun în galică scoțiană, edhen în corni, yeean în manx.

       Atenție mare, translatori, că bird, „pasăre”, în afară de pasăre ca membru al clasei de animale Aves, i se mai zice: ca argou, în gastronomie, găinii și curcanului; argou, unui bărbat, cu sensul „omule”, de la mijlocul secolului al XIX-lea; în UK, Irlanda, colocvial, unei fete sau unei femei atractive sexual; tot în UK, Irlanda, colocvial, prin extensie, oricărei prietene (girlfriend), începând din secolul al XX-lea; argou, unui avion sau unui satelit; învechit, puiului din cuib pe când pasărea era numită doar fowl; cu articolul definit (the bird), gestul bulgar de ridicare a degetului mijlociu al mâinii; argou, în SUA, unui kilogram de cocaină; argou, în Canada, Filipine, pentru penis; argou, în UK, timpul petrecut la închisoare etc.

 

pas%C4%83re%2017%20bird%20s%20eye%20view.jpg

Bird's-eye view (vedere de sus, vedere perspectivă)

 

       Au apărut mintenaș cuvinte compuse sau expresii (traducere liberă), precum: a bird in the hand is worth two in the bush (nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard); a little bird told me (mi-a șoptit o păsărică); birdaholic (ahtiat după păsărici); bird aircraft strike hazard (BASH, pericol de ciocnire a aeronavelor cu păsări); birdcage (colivie); birdcage clock (ceas cu cuc); bird dog, bird-dog (prepelicar, techel etc.); bird of passage (pasăre migratoare); bird of peace (pasărea păcii, porumbel); birds and bees (păsări și albine, povești pentru cei mici, cum vin copiii pe lume); bird's-eye map (hartă nadirală, văzută din nadir); birds of a feather flock together (cine se aseamănă se adună); bird of paradise (floare tropicală din genul Strelitzia); bird song (cântecul păsărilor) etc.

       Francezii au oiseau pentru pasăre. Prin Franța se mai folosesc ev, evn și labous în bretonă, ocellu în corsicană, oisieu, ogeau, ojieau, osiau în în picardă, osel în piemonteză, ouésé în normandă, ousiau, mouéçon în tourangeau, usél în franco-provensală. Pe lângă Franța, în valonă, există moutchon, mohon, oûhê și oujhea.

 

pas%C4%83re%2018%20la%20mesange%20pi%C8%9Bigoiul.jpg

La mésange est un oiseau (pițigoiul este o pasăre)

 

       Au apărut multe expresii sau cuvinte compuse cu cuvântul oiseau, precum: à vol d’oiseau (ca pasărea-n zbor, mergând direct la țintă); bec d’oiseau (cioc de pasăre); comme un oiseau tombé du nid (ca o pasăre căzută din cuib, vulnerabil, incapabil a se descurca singur); drole d’oiseau (pasăre amuzantă, cineva ciudat); être comme l’oiseau sur la branche (ca pasărea pe cracă, într-o stare incertă, fără să știm ce va fi cu noi); montrer son petit oiseau (a-și arăta păsărica); oiseau chanteur (pasăre cântătoare); oiseau chaperonnier (pasăre însoțitoare, „call-girl”); vilain oiseau (pasăre urâtă (om disprețuitor) etc.

       Există și proverbe și vorbe de duh (proverbes et phrases toutes faites), de exemplu: nid est beau (frumos e cuibul, pentru fiecare e frumos ceea ce-i aparține); c’est l’oiseau matinal qui attrape le ver (pasărea matinală prinde viermi, cine se școală de dimineață departe ajunge); il a battu les buissons et un autre a pris les oiseaux (unul scotocește tufișurile și altul împușcă pasărea, adică unul cu profitul și altul cu paguba); l’oiseau s’est envolé (a zburat pasărea, adică ai pierdut ocazia); petit à petit, l’oiseau fait son nid (încetul cu încetrul își face pasărea cuibul, ca și la noi încrul cu încetul se face oțetul) etc.

 

pas%C4%83re%2019%20petit%20a%20petit.jpg

Petit à petit, l'oiseau fait son nid (încetul cu încetul pasărea-și face cuibul; clic)

etc.

 

 

pas%C4%83re%2020%20einige%20vogel.jpg

Einige Vögel als Schwarm fliegend in der Luft (păsări zburând în aer ca un cârd)

 

       Germanii au Vogel, Vögel pentru pasăre. Se mai folosesc în lumea germană fugal în săsească veche, Vagel în germană de jos, voegel în limburgheză Vull în luxemburgheză etc.

       Vogel intră în multe cuvinte compouse, orecum: Vogelart (specii de păsări); Vogelbauer (crescător de păsări); Vogelbeere (grăunțe pentru păsări);, Vogelbeobachtung (observarea păsărilor); Vogelei (ou de pasăre); Vogelexperte (orniotolog); Vogelfachmann (specialist în păsări); , Vogelfamilie (familie de păsări); Vogelfang (prinderea păsărilor); Vogelflug (zborul păsărilor); , Vogelgezwitscher (cântecul păsărilor, ciripit); Vogelgrippe (gripă aviară); Vogelschwarm (stol de păsări) etc.

 

 

 

pas%C4%83re%2021%20vogelkafig.jpg

Vogelkäfig (colivie)

 

 

       Rușii au ptitsa (ptița) - птица pentru pasăre, ca în macedoneană și în sârbo-croată. Sinonime sunt ptax — птах (arhaic, pasăre), ptáxa - пта́ха (colocvial pasăre mică), ptíčka (pticika) — пти́чка (diminutiv, păsărică), ptáška (ptașka) - пта́шка (diminutiv, păsărică).

 

pas%C4%83re%2022%20pti%C8%9B%C3%AE.jpg

Птицы (ptițî, plural, „păsări”)

 

       Oprindu-ne doar la ptitsa (ptița) – птица, au apărut cuvintele compuse și expresiile: bitaja ptitsa - битая птица (pasăre ucisă); видно птицу по полёту (poți vedea pasărea în zbor, zicală – поговорка); водоплавающие птицы (păsări de apă); вольная птица (pasăre liberă); домашняя птица (pasăre de curte); жить как птица небесная (liber ca pasărea cerului); мороженая птица (pasărea frigului); нелетающие птицы (păsări nezburătoare); обстрелянная птица sau стреляная птица (pasăre împușcată); певчая птица (pasăre cântătoare); перелётные птицы (păsări migratoare); птица высокого полета (pasăre cu zbor înalt) etc.

 

pas%C4%83re%2022%20pasari%20migratoare.jpg

 Перелётные птицы (păsări migratoare,stol de cocori)

 

 

 

       Pasărea în (c)arte

 

     Moto: „Cu-aceste Păsări – autorul/ A exersat, în maniera sa,/ Suprema artă de-a-nţelege zborul/ Şi mai puţin pe-aceea de-a zbura!” (Succesul romanului Păsările" al lui Al. Ivasiuc a fost viu controversat, de Valeriu Bucuroiu din Floreta de Argint, 1973)

 

       Scriitorii români au scris despre păsări. Sahia a scris despre păsările care preferă marinarii și navele cu catarge („Păsări de apă albe se înalță pe vârful catargelor.”). Sadoveanu își îndrepta gândul spore cer și concluziona asupra secolului trecut, numind la figurat avionul pasăre de fiet („Trăim într-un veac în care... păsări de fier brăzdează văzduhul.”).

       Cuplul lingvistic ceho-român Jarnik-Bîrseanu a analizat cu răspundere folclorul din Transilvania, inclusiv despre timpul nopții („Toate păsările dorm, Numai eu nu mai am somn!”). Dar și în grădina lui Ion toate păsările dorm (https://www.youtube.com/watch?v=pnTyLtqZI3s) în opt interpretări inedite.

       Camil Petrescu descria o călătorie în junglă, unde se aștepta să vadă și pasărea-muscă (Trochilus palia) sau pasărea colibri („Ochii așteptau fără mirare să vadă apărând și făpturi potrivite priveliștii, șerpi groși cât brațul, pasărea-muscă, o maimuță balansându-se în leagănul de liane.”).

       Alexandru Ivasiuc (1933-1977) este unul dintre scriitorii români importanți ai anilor 1970. După romanul Apa s-a turnat filmul Trei zile și trei nopți (1976), la care (https://www.youtube.com/watch?v=VXr5o7ojAGI) a fost și scenarist. A scris în 1976 și romanul Păsările. Păsările lui Ivasiuc nu au legătură cu filmul Păsările al lui Hitchcock (https://www.youtube.com/watch?v=zNTxBQ7YkVw), dar ele, păsările, sunt un soi de fir roșu, mai greu de explicat, care traversează romanul.

       Romanul narează povestea de viață, desfășurată pe mai multe planuri, a câtorva personaje pe care le-am putea încadra în timpurile noi de după 1944: inginerul Liviu Dunca, Dumitru Vinea, directorul general al combinatului dintr-un oraș neidentificat, Margareta, soția acestuia, Victorița, director adjunct la același combinat și amanta directorului. Acum combinatele dispărură (Roman, zis morman de fiare vechi)!

       Fiecare personaj este interesant în felul lui, toate fiind excelent portretizate, până la marele detaliu, pentru că autorul uzează masiv de tehnica introspecției, care face ca fiecare personaj să stăruiască îndelung asupra lui însuși, asupra vieții, gândurilor, sentimentelor. Dar ne oprim aici, că noi nu povestim acțiunea.

       Din păcate, scriitorul a fost una din nenumăratele victime ale cutremurului din 1977, trăit și de noi, căci altfel ar fi fost interesant de urmărit și traseul lui biografic și romanele care urmau să vină.

 

pas%C4%83re%2023%20ivasiuc%20pasarile.jpg

Alexandru Ivasiuc, Păsările

 

       Și scriitorii străini au scris despre păsări. Cum în engleză există bird, în 2004, Bruce Whittington și Loucas Raptis, în Anotimpuri cu păsări, scriau: „Nivelul de jos al acestora este numit Phylum; păsările aparțin lui Phylum Chordata, care include animalele vertebrate (sub-phylum Vertebrata) și câteva șanse și finalități.” (The level below this is called the Phylum; birds belong to the Phylum Chordata, which includes all the vertebrate animals (the sub-phylum Vertebrata) and a few odds and ends. [2004, Bruce Whittington, Loucas Raptis, Seasons with Birds, page 50]).

       Cum bird se zice și unei fete (femei) atractive sexual, în 2017, David Weigel, în „Spectacolul ce nu se termină niciodată: Creșterea și decăderea Prog(resiv) Rock””scria«Toate aceste păsărici fantastice, cu păr lung, machiate, gene false și alte chestii, care se înghesuie în jurul acestui grup de adolescenți tatuați și cu pete», s-a mirat Anderson.” (All these fantastic birds, long hair, made up, false eyelashes and things, crowding round this group of scabby, spotty teenagers,” marveled Anderson. [2017, David Weigel, The Show That Never Ends: The Rise and Fall of Prog Rock, W. W. Norton & Company]).

 

pas%C4%83re%2024%20birds%20in%20the%20disco.jpg

Birds in the disco the Devil's business (păsărici în discoteca Afacerea diavolului)

 

       Trecem canalul la francezi, cu al lor cuvânt oiseau, de gen masculin. Jean-Baptiste Charcot, în jurnalul de călătorie În Marea Groenlandei, scria în 1928: „Nenumărate păsări cuibăresc în stâncile abrupte și, speriate de sirenele navelor, zboară zgomotoase până la nori.” (Les oiseaux innombrables nichent dans les falaises escarpées, et effarés par la sirène des navires, s'envolent en nuages bruyants. [Jean-Baptiste CharcotDans la mer du Groenland, 1928]).

       Cum colocvial, în limbajul tinerilor lăudăroși, organului sexual masculin, penisului, i se zice oiseau, „pasăre, păsărică”, Saïdeh Pakravan, în Armistițiul, scria în 2016: „Ea îți știe păsărica (scula), Coop, cunoaște toate păsăricile noastre. În orice caz, ea o cunoaște pe a mea, asta e sigur.” (Elle le connaît ton petit oiseau, Coop, elle connaît tous nos petits oiseaux. En tout cas, elle connaît le mien, c’est sûr[Saïdeh PakravanLa Trêve, 2016]).

       Nemții au Vogel și Vögel. Se mai folosesc în lumea germană fugal în săsească veche, Vagel în germană de jos, voegel în limburgheză Vull în luxemburgheză. Bernd Müllender, în articolul Der Mensch as Jo-Jo, în Zeit Online, din 14 decembrie 1990, scria: „Noua Zeelandă, dintre toate locurile, ai căror rezidenți se numesc cu mândrie Kiwi după o pasăre fără zbor, s-a dedicat acestui sport de zbor neobișnuit (cu parapanta).” (Ausgerechnet Neuseeland, dessen Einwohner sich nach einem flugunfähigen Vogel stolz Kiwis nennen, hat sich diesem ungewöhnlichen Flugsport verschrieben.“[Bernd Müllender:Der Mensch als Jo-Jo. In: Zeit Online. 14. Dezember 1990, ISSN 0044-2070,URL]).

     Într-o adaptare după Christoph Jehle, Tranziția energetică: Turbinele eoliene sunt cel mai mare dușman al păsărilor? la 31 octombrie 2023 se scria: „Acolo unde pisicile domestice umblă libere, ele prăduiesc păsările.” (Wo Hauskatzen frei herumlaufen, erbeuten sie Vögel. [adaptiert von: ChristophJehle: Energiewende: Sind Windräder der Vögel schlimmster Feind?telepolis.de, Heise Medien GmbH & Co. KG, Hannover, Deutschland, 31. Oktober 2023, abgerufen am 2. November 2023]).

       Trecem la cei ocupați cu operația specială, rușii, care au ptitsa (ptița) - птица, „pasăre”. Goncearov, în Cliff, scria în 1869: „[Marfenka] a luat pumni de mei și le-a aruncat păsărilor. La picioarele ei erau înghesuite găini, curci, rațe, porumbei și, în cele din urmă, vrăbii și rândunici.” ([Марфенька] брала горстями пшено и бросала птицам. У ног её толпились куры, индейки, утки, голуби, наконец, воробьи и галки. [И. А. Гончаров, «Обрыв», 1869 г., МАС]).

       Cehov, în La Moscova în piața Trubnaia, scria: „Cu cocoși și cu rațe sub brațe ciucașii se grăbesc în mulțime. Toate păsările sunt slabe și flămânde.” (В толпе снуют чуйки с петухами и утками под мышкой. Птица вся тощая, голодная. [А. П. Чехов, «В Москве на Трубной площади», МАС]).

 Continuare la: 

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-pagina-4

  Fișierul în format pdf este la: Jocuri de cuvinte - pasăre.pdf

 

Cu respect,CN

 

 

 

Voturi 1
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • 👍👍😍😍

Acest răspuns a fost șters.
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
1 oră în urmă
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Hălăucești, în limba maghiară – Halasfalva, este o comună din județul Iași care include și satul…
1 oră în urmă
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Într-una din lucrările sale, folcloristul şi compozitorul Tiberiu Brediceanu spunea că „în Banat…
Acum 2 ore
Ioan Muntean a comentat la postarea de pe blogul Ioan Muntean Ioan Muntean - amor matinal cu iz de tragedie (cybersonet XLIII) în Cronopediada grup
""
Acum 3 ore
Ioan Muntean – amor matinal cu iz de tragedie (cybersonet XLIII) prin Cronopedia
Sursă: Ioan Muntean – amor matinal cu iz de tragedie (cybersonet XLIII) – Cronopediada grup –…
Acum 8 ore
postarea de blog a lui Ioan Muntean a fost prezentată în Cronopediada grup
Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie
21. (poezie, cybersonet)

~ ciclul Calendar ~
amor…
Acum 8 ore
Ioan Muntean a apreciat postarea de blog a lui Ioan Muntean Ioan Muntean - amor matinal cu iz de tragedie (cybersonet XLIII) în Cronopediada grup
Acum 8 ore
Ioan Muntean a postat o postare pe blog în Cronopediada grup
Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie
21. (poezie, cybersonet)

~ ciclul Calendar ~
amor…
Acum 11 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu THINK THANK 91 - careu definiții rezolvat în Hobby-Club Cronopedia
Acum 14 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu FARMECUL CARTOFILIEI – MEMORIA CĂRȚII POȘTALE – MINĂ DE AUR DIN LOCALITATEA UNGURENI, JUDEȚUL MARAMUREȘ în Hobby-Club Cronopedia
Acum 14 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu ISTORIE ȘI CULTURĂ PRIN FILATELIE – ORGANIZAȚIA DE PIONIERI în Hobby-Club Cronopedia
Acum 14 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
SURSA =…
ieri
Mai Mult…
-->