Jocuri de cuvinte - Paștele
Geografie lingvistică
Tradiții
Moto: „Amicul meu se dovedeşte,/ Că este un creştin model:/ De la Crăciun el se gândeşte/ La ouă roşii şi la miel.” [„Prevedere exemplară”, de Constantin Iuraşcu-Tataia din „Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală”, 2005]
Ca și Crăciunul, Paștele are o varietate de tradiții, din care unele nu au nimic de-a face cu sărbătorirea creștină a Învierii, ci provin din obiceiurile populare. Obiceiul „mielului de Paște” se potrivește atât cu zisa lui Isus în Scriptură („iată mielul lui Dumnezeu care îndepărtează păcatele lumii", Ioan 1:29), cât și cu destinul mielului ca animal sacrificat în vechiul Israel.
În antichitate, creștinii puneau carnea de miel sub altar, care era binecuvântată și apoi mâncată de Paști. Începând cu secolul al XII-lea, postul se încheia de Paște cu mese copioase, inclusiv cu ouă, șuncă, brânzeturi, pâine și dulciuri care fuseseră binecuvântate cu această ocazie.
Oul
Moto: „De sărbătorile pascale/ Ouă roşii am vopsit;/ Am uitat că-n graba mare,/ De fiertură le-am ferit...” („Ouă vopsite”, de Cornelia Georgescu)
Folosirea ouălor vopsite și decorate cu „desene” se pare că a început în secolul al XIII-lea. Biserica Catolică a interzis consumul de ouă în timpul Săptămânii Mari, iar cea Ortodoxă tot postul. Oul în sine a devenit un simbol al învierii. La fel cum Isus a înviat din mormânt, oul simbolizează o nouă viață, a puiului care iese din coajă. În tradiția ortodoxă ouăle sunt vopsite în roșu pentru a simboliza sângele lui Isus de pe cruce.
„Hristos pe cruce” de Giovanni Battista Tiepol
Să ne oprim asupra cuvântului „ou”. Dicționarele noastre conțin vreo 30 de definiții referitoare la ou. Așa aflăm, printre altele, că .... oul de pasăre este ... protejat de o coajă calcaroasă și alcătuit din două membrane, din albuș și din gălbenuș, care este folosit ca aliment.
Ne mai distrăm cu ziceri precum: „ca oul”, adică fragil (așa cum e copilul secolului al XXI-lea care preferă mobilul, tableta și mersul la cosmetică în locul fotbalului pe maidan sau înotului), ba unii sar și cu cuțitul la prtofesoare; „a sta pe ouă”, adică a cloci (așa cum clocesc parlamentarii legi „nașpa”); „a umbla cu cineva ca cu un ou”, adică a menaja foarte mult pe cineva (așa cum îl menaja președintele pe Augustin Lazăr); „calcă parcă are ouă-n poală”, adică cel care merge cu exagerată băgare de seamă” (cum se purtau reciproc Ponta și Oprea, Ponta și Dragnea, acum Ciucă și Ciolacu ș.a.); „oul lui Columb” este o problemă pe care cineva o rezolvă în mod foarte simplu, deși anterior părea foarte complicată și fără soluție” (cum a rezolvat PSD amnistia sau Orban multe prin 25 de ordonanțe de urgență date noaptea „ca mardeiașii”, cum au fost votate guvernele Cîțu și Ciucă, cum și-a dat Cîțu demisia după depunerea jurământului). În română oul provine din latinescul „ovum” (DEX '09, 2009).
Ouă roșii de Paști
Acest „ovum” provine din proto-italicul *ōwom, acesta din proto-indo-europeanul *h₂ōwyóm, „ou”, ca un produs realizat de... *h₂éwis, „pasăre” (vezi și latinescul avis, „pasăre”); cognate sunt grecescul antic ōión - ᾠόν, vechiul cuvânt bisericesc slavon aice - аице, persanul ḵẖāya - خایه, vechiul cuvânt norvegian egg, vechiul cuvânt englez ǣġ. Iar etniile se bat între ele...
Așa că purcedem să analizăm cuvântul ou în alte limbi, dar pe oarece grupe:
a) ou în română și catalană, ovu în corsicană, œuf în franceză, ovo în portugheză și galiciană, uovo în iraliană, huevo în spaniolă, ola în letonă, toate de la latinescul ovum, pe căi diferite, originar tot din proto-indo-europeanul *h₂ōwyóm, „ou”;
b) jaje în bosniacă, sârbă și croată, yaitse – яйце în bulgară și ucraineană, jajce în slovenă, jajce – јајце în macedoneană, jajko în poloneză, yaytso – яйцо în rusă, vejce în cehă, vajíčko în slovacă, toate din proto-slavicul *ajьce, diminutiv al lui *(j)aje, *ȃje (acestea tot din proto-indo-europeanul *h₂ōwyóm, „ou”, ca să vedeți că „Pământul e rotund”);
Istorie cu eroii martiri
c) æg în daneză, egg în engleză, norvegiană și islandeză, Ei în germană, ei în neerlandeză, ägg în suedeză, Ee în luxemburgheză, יי – ey în idiș, wy în galeză, aai în frizonă, cam toate din vechiul cuvânt egg, acesta din proto-germanicul *ajją, acesta tot din proto-indo-europeanul *h₂ōwyóm, „ou”;
d) vezë în albaneză; arrautza în bască; muna în estonă și finlandeză (din proto-finicul *muna, acesta din proto-uralicul *muna – „ou”); ugh în galica scoțiană, ubh în irlandeză (ambele din vechiul irlandez og, acesta din proto-celticul *āuyom, la rândul său tot din proto-indo-europeanul *h₂ōwyóm, că doar „Pământul e rotund”); kiaušinis în lituaniană; tojás în maghiară (tojik + -ás, moștenit din limbajul turcic, tojik, „a se oua”, provenind din proto-uralicul *toxe-, cu sufixul –ik; cognat cu proto-finicul *toodak, în erzya туемс - tujems);
e) avgó – αυγό în greacă;
f) toxm-e-morq - تخم مرغ în persană; baida – بيضة în arabă, bajda în malteză (din arabicul bayḍa - بَيْضَة, „ou”); dzu – ձու în armeană; yumurta în turcă și azeră (în persano-arabică یومورتا, din proto-turcicul *jumurtka – „ou”); betza - ביצה în idiș (din ebraicul betza - בֵּיצָה, „ou”);
g) Dima - ডিম în bengaleză (din sanscritul ḍimba - डिम्ब); anda – अंडा în hindusă (din sanscritele aṇḍá - अण्ड) și āṇḍá - आण्ड , dublet al lui mā̃ṛ – आँड़); Aḍē - ਅੰਡੇ în punjabi.
Gătarăm cu ouăle!
Ouă de mai multe culori, pictate și încondeiate
Mielul
Moto: „Piesa-i bună-adevărat,/ Distribuţia grozavă,/ Dar decât un miel turbat,/ Preferam un... miel la tavă!” (Lui Aurel Baranga, pe vremea când apreciatul dramaturg a scris Mielul Turbat, de Artur Blascioc, din Antologia epigramei româneşti, 2007)
Ne ocupăm acum de miel, fiul oii și al berbecului. Strămoșii noștri vlahii, proveniți din daci, se ocupau cu creșterea oilor și noi am scris multe despre această veche și nobilă ocupație (despre costumul popular românesc, despre brânză, despre fagi, despre vlahii din Moravia, despre goralii din Polonia etc.).
Din vreo 35 de definiții din dicționarele românești găsim că mielul este puiul oii în primele luni de viață (indiferent de sex). Ne amintim din literatură că: „Oaia finului fătase un miel” - Ispirescu (finul e Ponta, nașul îl ghiciți, fu ambasador); „Mai bine nici oaia cu doi miei, nici lupul flămând” - Negruzzi (ghiciți lupul, ghiciți oaia, dar nu vă legați de Daea); „Am un sălaș Plin cu miei albi” (Dinții) - Gorovei.
Mai folosim: „mielul blând suge la două oi” (politicianul acoperit Tudose trecea ușor de la PSD la Pro România sau la Ponta când s-a dast „ordin de zi pe unitate” și invers); „blând ca un miel” (Mircea Badea în ring cu „motociclistul”); „zăpada mieilor” este zăpada care cade uneori primăvara târziu, când nu o mai așteaptă nimeni” (momentul prezentării la U.M. 024 când se dă ordinul de zi pe unitate); „ș-au să ne mai bată viscole, căci trebuie să vie asupra lumii omătul mieilor” - (Dragnea și Olguța); „un cap cu plete... înfundat într-o căciulă de miel” - Eminescu; „S-a ivit un voinicel/, Nalt la stat și subțirel,/ Cu meșini, cu cojocel,/ Cu cușmă creață de miel” (Cioloș sau Barna); „Ospătarul le dete borș de miel” – Negruzzi și ce mai vreți. Și se zice că provine din latinescul agnellus (sursa: DLRLC, 1955-1957).
Miei
Mielul ăsta simpatic are cuvinte corespondente în alte limbi:
a) agneau în franceză, agnello în italiană, agnellu în corsicană, agne – агне în bulgară (toate din latinescul agnellus, diminutivul lui agnus, acesta din proto-indo-europeanul *h₂egʷnós, „miel”);
b) lam în daneză, neerlandeză și norvegiană, lam – לאַם în idiș (din vechiul nordic lami); Lamm în germană și lamm în suedeză (din medievalul germanic lamp, în secolul al XIV-lea și lam, din vechiul germanic lamb, din proto-germanicul *lambaz; „văr” cu vechiul saxon lamb); Lämmche în luxemburgheză; lamb în engleză, islandeză și frizonă (din medievalul englez lamb, din vechiul englez lamb, din proto-germanicul *lambaz); lambaliha în estonă, lammas în finlandeză (toate din proto-indo-europeanul *h₁l̥h₁onbʰos; de comparat cu galicul scoțian lon –„ren”, grecescul antic élaphos - ἔλαφος, „căprioară”);
c) jagnje în bosniacă, janjetina în croată, jagneško – јагнешко în macedoneană, jagnjetina în slovenă, jangjetina – јагњетина în sârbă, jagnięcina în poloneză, jehněčí în cehă, jahňacie în slovacă (toate din proto-slavicul *agnę, din proto-indo-europeanul *h₂egʷnós – miel, din proto-balto-slavicul *ā́ˀgnent-, din proto-indo-europeanul *h₂egʷn-, stem al lui *h₂egʷnós, cu sufixul *-ę pentru formarea numelor puilor de animale; cognat cu latinul agnus – vezi prima grupă, cu vechiul grec amnós - ἀμνός);
d) cordero în spaniolă, cordeiro în portugheză și galiciană (toate din latinescul vulgar *cordārius „miel târziu-născut”, din latinescul chordus, „târziu-născut”);
e) bárány în maghiară (moștenit din slavă), baranina – баранина în rusă, baranyna – баранина în ucraineană (din baran - баран - + -ina – -ина , baran din proto-slavicul *baranъ, „berbec”);
f) arkumea în bască, xai în catalană, mish qengji în albaneză, cig oen în galeză, uan în galica scoțiană, uaineoil în irlandeză (din vechiul irlandez úan, din proto-celticul *ognos, tot din proto-indo-europeanul *h₂egʷnós – „miel”); jēra gaļa în letonă; ėriena în lituniană; arní - αρνί în greacă; kuzu în turcă, כבש în ebraică (din turcicul otoman quzu - قوزی, „miel”, acesta din *quzï, din proto-turcicul *kuŕɨ, *koŕɨ - „miel”; cognat cu vechiul uigur qwzy - qozï, karakanidul quzï̄ - قُزٖى și mongolul hurga - хурга); quzu în azeră (quzu – гузу sau persano-arabicul Quzu - قوزو; din proto-turcicul *koŕï; cognat cu turcicul kuzu, caăzăcescul qozı – қозы, turcmenul guzy etc.);
g) بره în persană (din proto-iranianul *varn-aka-, din proto-indo-europeanul *urh₁en- - „berbec”, dar și din sanscritul úraṇa - उरण, kurdul central berx - بهرخ, kurdul de nord berx - бәрх, vechiul grec arḗn - ἀρήν și vechiul armean gaṙn -գառն; khuruf – خروف în arabă (din rădăcina خ ر ف - ḵ-r-f însemnând „a crește deja", miel bun de sacrificat); garr – գառ în armeană (din vechiul armean gaṙn -գառն);
h) Mēṣaśābaka – মেষশাবক în bengali; bhed ka bachcha – भेड़ का बच्चा în hindusă; Lēlē nū – ਲੇਲੇ ਨੂੰ în punjabi.
Iepurașul
Moto: „Vârşa pentru peşti există datorită peştilor./ Odată ce ai prins peştele, vârşa poate fi uitată./ Laţul de prins iepuri există datorită iepurilor./ Odată ce ai prins iepurele, laţul poate fi uitat./ Cuvintele există datorită înţelesului lor./ Odată ce ai prins înţelesul, cuvintele pot fi uitate./ Unde aş putea găsi omul care a uitat cuvintele?/ El este cel cu care mi-ar face plăcere să vorbesc.” („Cel cu care mi-ar face plăcere să vorbesc”, de Chuang Tzu, traducere de Petru Dimofte).
De la miel sărim rapid la iepuraș, care în tradițiile bisericilor ortodoxe nu are nicio semnificație. Asocierea iepurașului cu Paștele a apărut în zonele protestante din Europa în secolul al XVII-lea, dar nu s-a extins decât în secolul al XIX-lea. Iepurașul ăsta „vopsește” ouăle și le ascunde în iarba din grădină. În S.U.A. e și mai darnic, lasă copiilor în dimineața de Paști coșuri cu jucării și bomboane. În unele țări europene „darnice” cu oăle altora de Paște sunt și alte lighioane ce împart ouă, precum cucul în Elveția sau coana vulpe în Westfalen.
Noi rămânem la simpaticul fricos iepuraș. În dicționarele noastre există destule definiții care ne spun că iepurele, poposind la noi din latină (lepus, -oris), este un mamifer rozător, cu urechile lungi, cu doi incisivi suplimentari pe falca superioară, cu picioarele de dinapoi mai lungi decât cele de dinainte și cu coada scurtă (sursa: MDA2, 2010).
I se mai spune regional și șoldan, vătui. Poporul român, inventiv, a creat expresii legate de fricos, precum: „iepuri de două hotare” - locuitori în zona de frontieră, care își schimbă domiciliul dintr-o țară în alta, pentru a scăpa de serviciul militar (nu a fost cazul lui Turcescu, cel care a fost înălțat de Oprea direct la gradul de locotenent-colonel, grad la care eu am ajuns după 27 de ani de armată, iar la general după 42); „a ajuns griva iepurelele” înseamnă că s-a apropiat timpul să răspundă pentru faptele sale (cum la noi nu a răspuns nimeni de dispariția industriei, dispariția flotei, devalorizarea leului, mutarea rezervei de aur în altă țară, afacerea Microsoft, afacerea EADS, vânzarea pe nimic a resurselor și câte și mai câte); „a prinde iepurele cu mâna” înseamnă a face o încercare zadarnică (precum Orban sau „#rezist”ul știm noi cui, iRealitatea TV, UM 024 TV, centrul de mobilizare Pro România de adunare a acoperiților ș.a. de a da jos guvernul democratic ales și a „pune” guvernul lui); „nu știi de unde sare iepurele” înseamnă o împrejurare favorabilă ce poate oricând să apară (tot cu pregătirea viitoarelor alegeri de orice fel și remobilizarea lui Cioloș, remobilizarea lui Oprea și Petrov); „câți iepuri în biserică” înseamnă deloc (se confiscă averile celor care au furat?); „brânză de iepure” înseamnă ceva inexistent (avantajul dacă te duci după Ponta, după Barna, după Moliceanu ș.a.).
Iepurașul „aduce” ouă colorate în grădină
Iepure i se mai zice unui „elev care fuge de la școală” (nu știm aceste chestii despre Eba, Dide ș.a.). Tot figurat era numit iepure în socialism un „student care era lăsat să mănânce la cantină fără să plătească”. „De-a iepurele” era un joc de copii nedefinit mai îndeaproape, dispărut de când cu tableta (jocul USR și PLUS, jocul lui Andrei Caramitru din învățămintele bătrânului Caramitru către (ne)fiul său Dinescu – „- Mircea, fă-te că lucrezi!”). „Iepure de câmp” i se zice și colegului infanterist (pe când eu eram achetist).
Să vedem cum i se zice fricosului în alte limbi:
a) iepur în albaneză și iepure în română, ljepure în aromână (din latinescul lĕpǒrem, lepus, -oris); înrudit cu llebre în asturiană și catalană, lipro în dalmată, lièvre și lapin în franceză, jeur în friulană, lebre în galiciană, lepre în italiană, lèbre în occitană, lebre în portugheză, lieur în romanșă, lèpuri în sardă, liebre în spaniolă, jévre și liéore în venetă);
b) zec în croată și bosniacă, zec – зец în sârbă, zajec în slovenă, zaek – заек în bulgară, zaets – зaец în rusă;
c) krolyk – кролик în rusă și ucraineană, królik în poloneză, králičí în cehă, králik în slovacă;
d) kanin în daneză și norvegiană, kani în finlandeză, knyn în frizonă, kanína în islandeză, konijn în neerlandeză, cwningen în galeză, coinín în irlandeză, coineanach în galica scoțiană, conill în catalană (din vulgarul german kanīn, din vechiul francez connin, din latinescul cunīculus, „iepure”; kounéli – κουνέλι în greacă (moștenit din italianul coniglio, dialectal cunelo, plural cuneli, substantivul elen κύνικλος - kúniklos, rar κόνικλος; vezi și latinul cunīculus, „iepure”); kinigl – קיניגל în idiș, ארנב în ebraică (atestat in biblie doar la feminin, comparați cu aramaicul `arnava- ארנבא, arabicul árnab - أرنب); coelho în portugheză (amintiți-vă de scriitorul Coelho), coello în galiciană (le-am pus separat, din vechiul portughez cõello, din latinul vulgar *cuniclus, din latinul cunīculus, din vechiul grec κύνικλος - kúniklos, probabil de origine iberică; de comparat cu spaniolul conejo și italianul coniglio, vezi mai sus);
e) Hase în germană (din vechiul german haso, din proto-germanicul *hasô, dintr-o rădăcină indo-europeană ce însemna original gri);
f) rabbit în engleză și în corsicană (din englezul evului mediu rabet, vezi în dialectul francez rabbotte, rabouillet – „iepuraș”, din valonul robète, diminutiv al neerlandezului robbe – „iepure”; comparați cu neerlandezul rob – „iepure” etc.);
g) untxi în bască (din proto-basul *(H)unx́i); dovşan în azeră (din proto-turcicul *tabɨĺgan – „iepure”, cognat cu turcescul tavşan) și tavşan în turcă (din turcicul otoman tavşan - طاوشان, „iepure”, din mai vechiul *tavïšɣan, din proto-turcicul *tabɨĺgan – „iepure”; cognat cu vechiul turcic tabïšɣan - 𐱃𐰉𐰽𐰍𐰣, „iepure”, karakanidul tavïšɣān - تَڤِشْغانْ, „iepure”);
h) Kharagōśa - খরগোশ în bengaleză, kharagosh – खरगोश în hindusă, Ḵẖaragōśa –ਖ਼ਰਗੋਸ਼ în punjabi.
Așa că, la revedere, fricosule iepuraș! Un iepure simpatic (зaец – zaets în rusă, mereu învingător în dispută cu lupul (vezi „мультфильм волк и кролик «Ну, погоди!»”, la adresa web https://www.youtube.com/watch?v=SvV5x7gfEJM, „desene animate lupul și iepurele oh, «stai, că vezi tu!»)!
Să fiți iubiți și să treceți cu bine de Paști!
Partea a treia la: https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-pastele-2
Fișierul în format pdf: Jocuri de cuvinte - Paștele.pdf
Constantin NIŢU
„Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richter
http://webdidacticanova.blogspot.ro/
https://cronopedia.ning.com/members/NituConstantin
-->
Comentarii