Jocuri de cuvinte - ploaie

Jocuri de cuvinte – ploaie

Geografie lingvistică

 

 

 

 

          Ploaie

 

          Moto: „Îmi place să merg pe ploaie pentru că nimeni nu mă poate vedea plângând.” (Rowan Atkinson)

 

12405935476?profile=RESIZE_400x
Plângând în ploaie

 

M-am născut într-o lună ploioasă de toamnă, despre care am scris („Jocuri de cuvinte – octombrie”, „Jocuri de cuvinte - noiembrie” și „Jocuri de cuvinte - toamnă”). Și n-o să vă lămuresc ce este ploaia, că ați încercat-o de multe ori pe propria piele! Ba v-au explicat și profii de geogra „circuitul apei în natură”, chiar și acasă, în pandemie, online! Și știți că e o precipitație atmosferică sub formă de picături de apă provenite din condensarea vaporilor de apă din atmosferă, că uneori suntem „cu capul în nori”.

MDA2 (2010) porecizează etimologia: „E: ml. *plovia”. Ca să fim riguroși, am moștenit cuvântul din vulgarul latin *plovia, acesta derivat din cuvântul latin pluvia. Comparați cu cuvântul aromân ploai, franțuzescul pluie, friulianul ploie, catalanul pluja, occitanul pluèja, dalmatul pluaja, italianul pioggia.

Mihai Vinereanu nu scrie nimic despre ploaie [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].

 

          În alte limbi ploii i se spune:

 

֎ agasgv - ᎠᎦᏍᎬ în șeroki;

֎ ageffur, lehwa, lgerra, anẓar în kabilă;

֎ āk°ourā - ақәоура în abhază;

֎ alen în sranan;

֎ ama în guarani, amana în tupinambá, ˀamman în rumsen;

֎ ame - în japoneză;

֎ anzar - ⴰⵏⵣⴰⵔ în amazighe marocană standard;

֎ ardax - ардах în iacută;

֎ arve în sami de Inari, arvi, šoaláhat în sami de nord;

֎ báisteach, fearthainn în irlandeză;

֎ ‎bārān - باران în persană, baran, baran - باران în kurdă, bāraš - ਬਾਰਸ਼ în pandsabi, bāriś - بارش în urdu, bāriś în hindi, barsāt - برسات în urdu, barsāta - بَرساتَ în sindhi, bârân - باران în pastu (pe diferite căi, din persanul ‎bārān – باران, din protoindoiranianul *waHr-, „apă; ploaie”, din protoindo-europeanul *weh₁r-, „apă”);

֎ bi - în coreană;

֎ boron - борон în tadjică, boroo - бороо în mongolă și în buriată;

֎ boroxun - বৰষুণ în assameză;

֎ bôrṣa - ବର୍ଷା în orija;

֎ brishind, brisind, brisin în țigănească, briṣṭi - বৃষ্টি în bengaleză;

֎ cad - цӏад în avară;

֎ čaъs - чаъс în tuvenă,

֎ char pa - ཆར་པ în tibetană, charp - ཆརཔ། în butaneză;

֎ chiova, chioggi în siciliană, chuva în portugheză, chuvia, choiva în galiciană (toate, pe diferite căi, din latinescul pluvia, „ploaie”, din pluvius, „ploios”, din pluit, „plouă”, din proto-indo-europeană);

֎ соруа în nganassan;

֎ cuhuúruʼ în pawnee;

֎ cvima - წვიმა în gruzină;

֎ dăžd - дъжд în bulgară, dažd în croată, dážď în slovacă, dešć în sorabă de sus, déšť în cehă, deszcz în poloneză, dež în slovenă, došč - дощ în ucraineană, dožd - дожд în macedoneană, doždʹ - дождь în rusă, doždž - дождж, dož - дож în bielorusă (toate, pe diferite căi, din vechiul slavic dŭždĭ - дъждь, din proto-slavicul *dъždžь);

֎ djangur - джангур, djauun - джауун în karatchaï-balkară;

֎ doġa - догӀа în cecenă;

֎ ebi în suletină;

֎ enkuba, okutonnya în ganda;

֎ ernâpée în sarthois;

֎ eső în maghiară (az esik igéből; din esik, „a cădea” +‎ ő, esik din proto-uralicul *ećɜ-, „a cădea”, + -ik; vezi esik în Uralonet, baza de date etimologică uralică online a Institutului de Cercetări în Lingvistică al Academiei Maghiare de Științe); 

֎ euri în bască;

֎ fliaghey în manx;

֎ fŏn - ฝน în thai, fon - ຝົນ în laoțiană, fwn în zuang;

֎ gašim - גֶּשֶׁם în ebraică veche, gešem – גֶשֶׁם în ‎ebraică;

֎ glav în bretonă, glaw în corni și în velșă (din protocelticul *glawā, posibil dintr-o rădăcină proto-indo-europeană „partajat” cu proto-indo-arianul *ȷ́alám, „ploaie, apă”, comparați cu sanscritul jala - जल, „ploaie, apă”);

֎ huetós - ὑετός, ómbros - ὄμβρος în greacă antică;

֎ hujan în indoneziană și în sundaneză;

֎ imber în latină;

֎ imvula în xhosa și în zulu, imvura în ruandeză;

֎ jala - जल, „ploaie, apă” în sanscrită, jallu în aimară (vezi proto-indo-arianul *ȷ́alám, „ploaie, apă”);

֎ jamgır - жамгыр, jaan - жаан în kârgâză, jamgyr - ямгыр în nogaï, jañbır - жаңбыр, jawın - жауын în cazahă, jür - йӱр în mari;

֎ kiša - киша în sârbo-croată, kiša în bosniacă și în croată (din precedentul *kysja, din proto-slavicul *kỳselъ, „acru”);

֎ konh în koyukon;

֎ konopo în kali’na;

֎ lapli în haitiană creolă;

֎ lietus în letonă și în lituaniană (din rădăcina lietl „a vărsa” și līt „a curge, a ploua”, din proto-balto-slavicul * l (e/o),în cele din urmă din rădăcina proto-indo-europeană *ley-, „a curge, a turna; a aluneca, a fi alunecos”);

֎ lluvia în spaniolă, lluvia, lloviu în asturiană (din latinul pluvia, „ploaie”);

֎ maḻa - മഴ în malaialam, maḻai – மழை, māri – மாரி în tamilă, maḷe - ಮಳೆ în kannada;

֎ maquktuq - ᒪᖁᒃᑐᖅ în inuctitut;

֎ marхь - мархь în tabassaran;

֎ maṭar - مَطَر în arabă, meṅh - بارش‎, مینہ‎ în urdu;

֎ mbúla în lingala, mbura în kikuju;

֎ mmiri ozuzo în igbo;

֎ mưa în vietnameză;

֎ muva în kotava, mvua, manyunyu în swahili, mvua, nvua în shingazidja, mvula în nyandza;

֎ nag în hmong blanc;

֎ nañmır - наңмыр în hakasă;

֎ ncirɲi în songhaï koyraboro senni;

֎ ndzrev - անձրեւ în armeană;

֎ níłtsą́ în navajo;

֎ òjò în joruba;

֎ orana în malgașă,

֎ para în keciua;

֎ pāūsa - पाऊस, varṣā – वर्षा, ḍhagātūn paḍaṇāre pāṇī - ढगातून पडणारे पाणी în marathi;

֎ phliəng - ភ្លៀង în khmeră;

֎ pii în pirahã;

֎ pioggia în italiană, piova în corsicană, pióva în valenciană, plebia, plevia în aragoneză, plievgia, plievia, plövgia în romanșă, ploae, ploai în aromână, ploaie în română, ploey, plée în gallo, ploie în friuliană, plouve în valonă, pluaja în dalmațiană, pluèja în provensală, pluèja, pluòja în occitană, pluie în franceză, pluja în catalană, pluvia în interlinga și în latină, pluvo în esperanto și în ido, pròia, proìda, pióida, próghia, proja, abba în sardă (toate, pe diferite căi, din latinul pluvia, „ploaie”);

 

12405936085?profile=RESIZE_400x

Symbole de prévisions météorologique pour la pluie (simbolul ploii pe harta sinoptică)

 

֎ pizeme - пиземе în erza;

֎ pula în cvana și în soto (din protobantul *mbúdà, „ploaie”);

֎ quiyahuitl în aztecă;

֎ rain (din englezul medieval reyn, rein, din vechile engleze rēn, reġn, „ploaie”, din protogermanicul *regną, „ploaie”) în engleză, reën în afrikaans, regan în germană veche, Regen (din vechiul german regan, din protovestgermanicul *regn, din protogermanicul *regną) în germană, regen în olandeză, regn - רעג în idiș, regn în daneză, feroeză, islandeză, norvegiană și suedeză, regn, rēn în engleză veche, rein în frízonă și în volapük, ren în tok pisină, Reng în bavareză (toate, pe diferite căi, în final din protogermanicul *regną);

12405936273?profile=RESIZE_400x
Es fällt Regen

 

֎ rese în balante-ganja;

֎ roob în somaleză,

֎ ruwa în hausa;

֎ sade în finlandeză (din protofinicul *sadek, „precipitație”, echivalent cu sataa +‎ -e, sataa din protofinicul *satadak, „a cădea”, posibil din protouralicul *śada-, acesta posibil din protoindoeuropeanul *ḱad-, „a cădea”);

֎ samyyr - самыыр în iacută, śumăr - ҫумӑр în ciuvașă;

֎ sanji în bambara;

֎ še₇ în sumeriană;

֎ shi în albaneză;

֎ tametna, anẓar în chaoui;

֎ tangkai în malai;

֎ taw în volof;

֎ tsidzadza în eve;

֎ ua în hawaiiană și în maori;

֎ uca în fidji;

֎ udan în javai;

֎ uisge în galică scoțiană;

֎ ulán în tagalogă;

 

12405936457?profile=RESIZE_710x
Cuvântul ploaie (rain) în diferite limbi

 

֎ usa în araki;

֎ væssa - වැස්ස în singaleză;

֎ vāna - వాన, varṣaṃ - వర్షం în telugu;

֎ varasāda - વરસાદ în gudjarati,

֎ vareā - ވަރެއާ‎ în maldivă;

֎ vihm în estonă;

֎ vrochí - βροχή în greacă;

֎ vua în shimaoré;

֎ vura, imvura în kinyarwanda;

֎ warṣā – वर्षा, jharī - झरी în nepaleză;

֎ waryn - уарын în osetă;

֎ wian în vurës;

֎ xita, shi'ta în malteză,

֎ xur - хур în kalmycă;

֎ yaamur în găgăuză, yağmur în azeră, yagmur - йагмур în urum, yağmur în tătară crimeană, yağmur în turcă, yamghur - يامغۇر în uigură, yamğïr - ямғыр yamğïr în bașchiră, yañgır - яңгыр în tătară, yangur - янгур, yavun - явун în kumycă, yomgʻir în uzbecă, Һаmyyr - Һамыыр în dolgană,

֎ yağış în azeră, ýagyş în turcmenă;

֎ yaxer în zazaki;

֎ yǔ - în chineză;

֎ zer - зэр în komi, zor - зор în udmurtă;

֎ zənab - ዝናብ în amhară;

֎ ǃqhàa în ǃxóõ.

 

 

 

 

 

 

          Ploaia în (c)arte

 

          Moto: „Pe străzi o să scăpăm de gropi/ Când o să cadă primii stropi,/ Căci ploaia care o să-nceapă/ Va umple gropile cu... apă!” (Noroc cu ploile, de David Boia din ziarul „Unirea" din Alba Iulia, 17 aprilie 2010)

 

„După ploaie manta” se spune despre un lucru, o situație etc. care vine cu întârziere, când nu mai este de folos, ca de exemplu lipsa de atenție a pesediștilor și a altor membri ai secțiilor de votare de umblarea useriștilor în saci, „noaptea ca hoții”! „A-și întoarce umbrela dincotro vine ploaia” înseamnă a-și îndrepta atenția în direcția de unde vine o primejdie, o nenorocire, adică acelaș procedeu userist în decembrie 2020.

O „ploaie mocănească” e o ploaie măruntă, de lungă durată, precum guvernarea liberală. „Apă de ploaie” se zice despre ceva lipsit de conținut, de temei, precum programele PNL de guvernare ale lui Orban și Cîțu, girați de președintele meu de bloc, programul și guvernul USR propus de Cioloș, dar care nu sunt pentru noi, cei de rând. Noroc cu PSD-PNL-UDMR! Ha-ha-ha!

„A-și face ploile” înseamnă a-și crea condiții favorabile spre a obține ceva fără să merite, ca pentru Anisie, aia cu pepsiglasuri, dar și pentru Cîțu sau Cioloș vamaiotul, a-și rezolva treburile, afacerile pe căi lăturalnice, precum introducerea expertei în succesuri Eba, infanta lui Petrov, numărul 1 pe listă la Constanța, unde au votat-o tocmai marinarii deposedați de flotă și colegii turnați de turnătorul metalurgist, că turna ca fierul topit!

„A lăsa pe cineva în ploile lui” înseamnă a lăsa pe cineva în voia lui, în apele lui, de exemplu pe cotrocenarul cu concepția lui despre alegeri, aprobat de românii de „hăis!”. „A se lumina a ploaie” înseamnă a căpăta o lumină difuză care anunță venirea ploii, de exemplu pentru pensionarii militari, uitați până și de (Mă)Ciucă... Ciucă al lor, nu al nostru, că ei l-au decorat.

„Ploaia de stele” este apariția unui mare număr de stele căzătoare venind din aceeași regiune a boltei cerești într-un mic interval de timp, dar și alea puse pe epoleții unor generali de mucava de către Băsescu sau următorul, despre care noi am tot scris („Militari de operetă”).

Camil Petrescu a caracterizat bine ordinul unui asemenea general („...ordinul dat de dumneavoastră e apă de ploaie”). Prin aceeași expresie sunt numite și alicele mărunte pentru vânat animale mici și păsări sau pentru distracția unor interlopi....

 

12405936300?profile=RESIZE_192X
Despărțire în ploaie

 

La ploi s-au referit și alți scriitori români, glosarele reținându-i pe Rebreanu în Răscoala („după-amiază începu o ploaie măruntă, rece” sau „Gogu cu Eugenia plecară pe ploaie”), Topârceanu („Printre ramuri ploaia pică/ Nici o creangă nu tresare”), Ispirescu („Începu o ploaie d-alea de părea că toarnă cu găleata”) sau Eminescu („Miroase florile-argintii/ Și cad, o dulce ploaie,/ Pe creștetele-a doi copii”).

La ploi se refereau Sadoveanu („Pe ploaie, ajunseră târziu după-amiază, la cel dintâi târg”), Gîrleanu („[Călăreții] stăteau zile și nopți în ploaie și glod, sub cerul încărcat de norii deși ce atârnau până lângă pământ”), metaforicii Jean Bart („Într-o seară de toamnă i-a surprins pe plajă o ploaie de prepelițe”) sau Vasile Alecsandri („O mare parte din ei au căzut sub o cumplită ploaie de gloanțe”).

Nici scriitorii francezi nu au uitat de ploi. Jules Leclercq, în La Terre de glace, Féroë, Islande, les geysers, le mont Hékla, Paris: E. Plon & Cie, 1883, ne relatează că „ploile sunt mult mai frecvente acolo decât în ​​restul insulei și sunt ploi torențiale care cad fără răgaz timp de două sau trei zile” ([…]; les pluies y sont bien plus fréquentes que dans le reste de l’île, et ce sont des pluies diluviennes qui tombent sans trêve pendant deux ou trois jours).

Jacques Prévert (Paroles: Barbara, 1946) are versuri metaforice din timpul războiului deja încheiat: „Ce ai devenit acum/ Sub această ploaie de fier,/ De foc de oțel și de sânge” (Qu’es-tu devenue maintenant/ Sous cette pluie de fer/ De feu d’acier de sang).

 

12405936860?profile=RESIZE_400x
Eduardo Leon Garrido „Elegantes sous la pluie”

(Elegante în ploaie)

 

Ploaia a făcut obiectul ecranizării. Cred că toți ați văzut filmul muzical de comedie american „Singin' in the Rain” (Cântând în ploaie), realizat în 1952, cu Gene Kelly, Donald O'Connor și Debbie Reynolds și Stanley Donen, Kelly ocupându-se și de coreografie. Filmul prezintă o descriere a Hollywood-ului din perioada de tranziție de la filmele mute la cele vorbite.

Deși a avut o primire modestă la premieră, Donald O'Connor a câștigat Globul de Aur pentru cel mai bun actor, iar Comden și Green au câștigat Writers Guild of America Awards. A primit statutul de film legendar din partea criticilor contemporani, acum fiind frecvent descris ca unul dintre cele mai bune musicaluri realizate vreodată, fiind în fruntea listei AFI's 100 Years of Musicals, și pe locul 5 în lista actualizată din 2007 a celor mai grandioase filme americane (vezi https://ro.wikipedia.org/wiki/100_de_ani..._de_film).

 

12405936894?profile=RESIZE_400x
Babita Haval „A walk in the rain"

(Plimbare pe ploaie)

 

Nouă ne-a plăcut melodia „Good morning” (bună dimineața) din filmul de mai sus, aici interpretată de Debbie Reynolds (cu o carieră de peste 70 de ani) și Frank Sinatra, original scrisă pentru filmul Babes in Arms (https://www.youtube.com/watch?v=GB2yiIoEtXw). Încercați dubla traducere a titlului acestui film....

Din filmul Babes in Arms multe cântece au devenit șlagăre („Where or when" - unde și când; „My Funny Valentine" – haioasa mea Valentina; „The lady is a tramp" – doamna e o vagaboandă; „Johnny one note" și „I wish I were in love again" - mi-aș dori să mă îndrăgostesc din nou). Noi am apreciat melodia The lady is a tramp", interpretată de Frank Sinatra, un joc de cuvinte cu „A lady and the tramp” (Doamna și vagabondul), filmul lui Walt Disney, despre care noi am mai scris, de unde nu uitați scena cinei cu „spaghetti” și cu „Bela note” (https://www.youtube.com/watch?v=7yoH3Vv0mRA).

Revenind la oile noastre, Paula Seling și Nicu Alifantis ne amintesc că plouă și primăvara, că există „Ploaie în luna lui martie” (https://www.youtube.com/watch?v=fiywXfbKTGM), iar la concertul zilelor Bucureştilor din 2017 Angela Gheorghiu ne-a amintit cântecul Ploaia şi noi, pe care îl interpreta magistral Doina Badea (Ploaia și noi).

Visătorul Daniel Iancu ne încântă cu o poezie, „In orașu-n care plouă” (https://www.youtube.com/watch?v=U3Z33D-ON9c), amintindu-mi că noi am fi „două jucării stricate”. Poezia asta se studia în liceu, dar acum literații s-au modernizat, Ion Minulescu nemaifiind la modă cu a sa Acuarelă terminată apoteotic (În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână/ Un bătrân şi o bătrână -/ Două jucării stricate -/ Merg ţinându-se de mână...).

Iar dacă nu aveți somn, psihologii vă propun să ascultați zgomotul ploii, adică „Sunet de ploaie perfect pentru relaxare - studierea somnului” (Parfait bruit de pluie pour se détendre - Étudier Dormir). Să-mi spuneți și mie dacă dă rezultate, că durează (https://www.youtube.com/watch?v=1M1V5gqbsG)!

Vecinii bulgari cântă și ei ploaia, aici Mariana Popova se impune cu ДЪЖД (ploaia), ca și vecinii unguri, Esti Kornél interpretând „Rohadt eső”, pentru micii maghiari propunându-vă „Eső ma ne ess tovább” ☂ Gyerekdalok és mondókák, HeyKids (traduce cine poate)!

La sârbi, Vasilija Radojcih (Василија Радојчић) ne anunță că „ploaia cade, iarba crește” (Киша пада трава расте), iar de la letoni și lituanieni Kaspars Markševics susține că Lietus randiņš! Nici verii țigani, unii din ei zicându-și romi, prin Djula nu uită ploaia (O brisin ke dela).

Și verii peninsulari au scandalagiii lor, GionnyScandal propunându-ne Pioggia, el zicând că asta-i muzică! Noi credem că nu! Noroc că eram obișnuiți cu Gigliola Cinquetti, cu La pioggia, încă din 1969!

Ni se prezintă într-un vlog o ploaie nemțească zdravănă (High Freunde, Leben! In und mit der natur, regen), pe când la noi se întâmplă numai nenorociri când plouă mai serios, dovedind că stăm prost cu amenajarea teritoriului, cu construcția podurilor și podețelor, aruncând românii de toate în poieni, în păduri, în ape și pe străzi sau pe drumuri, tăind pădurile, neamenajând șanțuri de scurgere, blocând albiile pâraielor, escavând în prostie în albiile râurilor și tot ce mai vreți. Și, vorba trecătorilor conducători: „Rușii sunt de vină!”

 

12405937455?profile=RESIZE_710x
Protecție

 

Vreți dovezi? Urmăriți „Inundatie Hunedoara, Valea Jiului vlog” - (https://www.youtube.com/watch?v=bJGNExEGNG),Dezastrul fără precedent produs de inundaţii” sau „Potop peste România. Localități sub ape în Moldova.”

Nu mai avem ce face, decât trecând la lucru! Prin legi bine făcute, proiecte bine gândite, amenajări inteligente, amplasări de clădiri sau alte construcții „cu cap”! Dar liberalii lui Cîțu, girați de președintele meu de bloc, nu se ocupau cu așa ceva. Nici Ciucă al lor nu se ocupa, nu se ocupă nici Ciolacu al primarilor... Zic ei că statul își ia mâna de pe economie, importantă e inițiativa privată! Dar nu statul are un plan cu ce să facă și trebuie să planifice și să aloce bani pentru asta?

Ăsta e „modelul de țară”? Că nu vreau o „țară (cu frig în casă) ca afară” iarna tot sub Nicușor sau Piedone cu fii și nepoți puși și ei bine, cu gaze puține și frig autoimpus prin restricții, că trebuie să-i ajutăm pe nemți... (Slava!), vreau România măcar cum era în 1989, fără datorii externe, fără comunism, pile sau alte cele. Și pe acea Românie să o dezvoltăm economic, cu un stat capitalist fără corupți și oameni vânduți străinilor, cu salarii bune, că și salariul e un preț. Și dacă prețurile tot cresc... Nostalgic mă numiți? Mă rog...

 

12405937863?profile=RESIZE_584x
Plouă!

 

Să fiți iubiți! Ploaia înseamnă viață, Viorica! Nu-ți place ploaia! Îți place enorm zăpada! De, capricorn, ianuarie! Dar tu știi că eu nu cred în zodii (am și scris despre „Horoscop” pe la adresa web https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/02/jocuri-de-cuvinte-horoscop.html)!

 


12405937879?profile=RESIZE_710x

Viorica, ce zici?

 

          Articolul online este și pe alt blog, la adresa:

https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/03/jocuri-de-cuvinte-ploaie.html

 

 

            Articolul în format pdf este la adresa: Jocuri de cuvinte – ploaie.pdf

 

          NC

nitu.constantin@yahoo.com

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Acum 57 minute
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Strada Unirii din municipiul Târgu Jiu este o importantă magistrală rutieră ce traversează orașul…
1 oră în urmă
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Produsul de mai sus este o medalie realizată de firma privată orădeană Alex Sztankovits pentru a fi…
Acum 3 ore
Ioan Muntean – budoarul zorilor (cybersonet XLVII) prin Cronopedia
Sursă: Ioan Muntean – budoarul zorilor (cybersonet XLVII) – Cronopediada grup – Cronopedia Maraton…
Acum 10 ore
postarea de blog a lui Ioan Muntean a fost prezentată în Cronopediada grup
Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie
25. (poezie, cybersonet)

budoarul zorilor (cybersonet…
Acum 11 ore
Ioan Muntean a apreciat postarea de blog a lui Ioan Muntean Ioan Muntean - budoarul zorilor (cybersonet XLVII) în Cronopediada grup
Acum 11 ore
Ioan Muntean a postat o postare pe blog în Cronopediada grup
Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie
25. (poezie, cybersonet)

budoarul zorilor (cybersonet…
Acum 12 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu EPIGREBUS (18) - careu definiții rezolvat în Hobby-Club Cronopedia
Acum 14 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu FARMECUL CARTOFILIEI - MEMORIA CĂRȚII POȘTALE – ȘCOALA NORMALĂ DE BĂIEȚI ȘI BANCA POPORULUI DIN MUNICIPIUL TECUCI, JUDEȚUL GALAȚI în Hobby-Club Cronopedia
Acum 15 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu CULTURĂ PRIN INSIGNOGRAFIE – FEDERAȚIA CORURILOR GERMANE DIN ROMÂNIA în Hobby-Club Cronopedia
Acum 15 ore
Ioan Muntean – budoarul răsăritului (cybersonet XLVI) prin Cronopedia
Sursă: Ioan Muntean – budoarul răsăritului (cybersonet XLVI) – Cronopediada grup – Cronopedia…
ieri
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
SURSA =…
ieri
Mai Mult…
-->