Jocuri de cuvinte – prun și prună
Geografie lingvistică
Continuare de la adresa:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-prun-si-pruna
Prunul și pruna în expresii și cuvinte compuse
Moto: „Viaţa-i grea. El însuşi ştie/ S-o înfrunte cu tărie./ Rezultatele-s mai bune/ Când tăria e de prune.” (Ardelenească, de Aurel Buzgău, din Antologia epigramei româneşti, 2007)
Regional, „a umbla cu mintea prin pruni” înseamnbă a nu avea minte. „Prun gogoneț” se mai numește prunul goldan (Prunus instititia). Regional, există „Prun sălbatic Mălin” (Prunus Padus). Pentru prune, cuvine compuse sunt, de exemplu, „prune gâtlane”, „prune grase”, „prune bistrițe”, „prune brumării” etc.
În engleză întâlnim apple-plum (măr-prun), August plum (prun de august, Prunus americana), beach plum, beach-plum (prun de litoral, Prunus maritima), like a ripe plum (ca o prună coaptă), maiden plum (prună fecioară), plum-dough, plum-duff (aluat de prune), plum fir (brad prun, Prumnopitys andina), plum weevil (gărgăriță de prun, Conotrachelus nenuphar), plum wine (vin de prune) etc. Atenție, că englezii folosesc prune, „prună” ca argou (slang) pentru o femeie bătrână, mai ales una „șifonată” (an old woman, especially a wrinkly one).
Francezii folosesc, printre altele, aux prunes (vara trecută), comme la prunelle de ses yeux (ca irișii săi albaștri), pâté aux prunes (magiun), pour des prunes (pentru nimic), prune d’Agen (Pruna Ente, a cărei uscare are ca rezultat așa-numita prună Agen), prune de Briançon (prună Briançon), prune de Damas (prună de Damasc), prune de monsieur (vaginul), prune rouge (prună roșie), pruneau (prunișoară), y tenir comme à la prunelle de ses yeux (ține-te de ea ca de irișii ochilor săi) etc.
Nemții folosesc adjectivele pflaumenblau, (bistriță), pflaumenfarben (de culoarea prunei), pflaumenweich (prună moale) și substantivele Pflaumenaugust (prună de august), Pflaumenbaum (prun), Pflaumengeist (rachiu de prune), Pflaumenkern, (sâmbure de prună), Pflaumenkompott (compot de prune), Pflaumenkuchen (plăcintă cu prune), Pflaumenmarmelade (gem de prune), Pflaumenmus (dulceață de prune), Pflaumenobst (fructe prune), Pflaumenplantage (plantatie de pruni), Pflaumenschnaps (țuică de prune), Pflaumenstein (sâmbure de prună), Pflaumenstiel (tulpină de prun), Pflaumenwickler (molia prunelor) etc.
Сливы (slivy, prune, în română pronunțat slivî)
Și rușii, cu al lor cuvânt sliva – слива, „prun și prună”, au expresii și cuvinte compuse pe tema dată, precum бразильская слива (prună braziliană), лавролистная слива (prună de dafin), малоазийская слива (prună din Asia Mică). дикая слива (prun sălbatic), слива африканская (prună africană), слива домашняя (prună domestică), слива какаду (borthot de prune), слива канадская (prun canadian), слива колючая (porumbar), слива морская (prun de mare), слива обыкновенная (prun comun), слива растопыренная (prune întinse), слива северо-американская (prun nord-american), слива чёрная (prună neagră), слива японская (prun japonez), уссурийская слива (prun sau prună Ussuri) etc.
Prunul în (c)arte
Moto: „Nea Costel, cu a sa Floare,/ Muşeţel şi sunătoare,/ La «canon» de se supune,/ El preferă... «două prune»!” (Opţiune, de Constantin Iordache)
Goga, ca orice ardelean, iubea prunii și-i deplângea pe cei îmbătrâniți („Trei pruni frățâni ce stau să moară,/ Își tremur’ creasta lor bolnavă.”). Coșbuc vedea prunul doar ca loc de șotii pentru o fată („Am găsit-o ieri în prun,/ Dar – să nu grăbiți ocara!/ I-am luat în pripă scara.”).
Cuplul lingvistic ceho-român Jarnik-Bîrseanu culegea folclor în Ardealul plin cu pruni, de astă dată cu o strigătură („Frunză-n prun, frunză sub prun,/ Ian ieși, mândră, până-n drum!”).
Interesantă e definiția dată de Scriban în 1939 „Prun m. (lat. prúnus, prun). Un pom rozaceŭ cu florĭ albe și cu drupe lungărețe saŭ și rătunde care atârnă (prunus doméstica) [August Scriban, Dicționaru limbiĭ româneștĭ (Etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincialisme), Editura Presa Bună, Iași, 1939].
Despre fructul prunului, pruna, amintește Ispirescu la descrierea unui meniu sărăcăios de nuntă („Iar la sfârșitul nunții aduseră un coș de prune uscate să arunce în ale guri căscate.”). Dar cel mai bine e să redăm o poezie actuală.
Oda Prunei (de Sorin Poclitaru)
O, Doamne care faci așa minune,
Slăvit să fie-n veci numele tău,
Că ai lăsat pe drumul spre Zalău
Atâția pomi în care-atârnă prune.
Aceste fructe bune în budincă,
În tarte, în magiun sau în găluști,
Sunt minunate numai când le guști
Sub forma lor lichidă de pălincă.
Te-ai îngrijit și-ai răsădit copaci,
Pe orice șanț, pe orice deal, mărite,
Și astfel vezi doar fețe fericite
Și nu există nici bețivi săraci.
M-am tot uitat la ceilalți pomi, subțire,
Abia de vezi trei-patru verzăciuni,
Nu bogăție, cum ai dat la pruni,
De-atârnă ca turbatele-n neștire.
Au pus țăranii bețe ca proptea,
Să nu se rupă crengile de roadă
Și stau la pândă, una să nu cadă
Și le stropsesc cu ciudă: «Noa, așea!»
La fiecare casă e-un cazan
Și toamna, când se termină borhotul,
Miroase drumul spre Zalău cu totul,
A țuică, de te-mbată la volan.
Pe-aici nu vezi divorțuri numeroase,
Că dacă e răchie din belșug,
Bărbații stau acasă și nu fug,
Că li se par nevestele frumoase.
Așa că, Doamne, dacă suntem buni
Și-ți ascultăm de toate cele sfinte,
Fă o minune, te rugăm fierbinte
.....Si pune-n toată țara numai pruni.
Englezii au pentru prună cuvintele plum și prune. Plum este moștenit din medievalele plomme, ploume, din vechiul englez plūme, din proto-vest-germanicul *plūmā, moștenit din latinescul prūnum, iar prune este moștenit din medievalul englez prune, acesta din vechiul francez prune etc.
Pentru prun au plum tree, plum-tree și plumtree, moștenite din medievalul englez plumtre, din vechiul englez plūmtrēow, fiind echivalente cu plum, „prună”, + tree, „copac”.
Francezii au pentru prună cuvântul prune, moștenit din cuvântul latin pruna etc. Paul-Jean Toulet, în Prietena mea Nane, scria în 1922: „— Când voi fi o bătrână moartă, spuse Nane, și eu aș vrea să mă îmbrac în ceață liliachie și fum roz; mă voi hrăni cu parfum de flori; sau cu miros de prune, care este delicios si care mă face să imi doresc dragoste.
Închide ochii și poate își imaginează, la umbra și iarba unei livezi, sugând aurul din prunele minunate, în timp ce albinele foșnesc în jurul ramurilor și un fluture de culoarea sulfului se leagănă indolent în mijlocul căldurii.” (— Quand je serai une vieille dame morte, dit Nane, j’aimerai à me vêtir, moi aussi, de brouillard lilas, et de fumée rose ; je me nourrirai avec le parfum des fleurs ; ou avec l’odeur des prunes, qui est délicieuse et qui me donne des envies d’amour. Elle ferme les yeux et s’imagine peut-être, dans l’ombre et l’herbe d’un verger, sucer l’or des mirabelles, tandis que les abeilles bruissent autour des branches et qu’un papillon couleur de soufre se balance indolemment au milieu de la chaleur. [Paul-Jean Toulet, Mon Amie Nane, 1922]).
Atenție, că în sens figurat prune e și argou, înseamnând glonțul plecat dintr-o armă (sens figuré, argot, balle tirée par une arme). Émile Zola, în Averea Rougonilor, scria în 1871: „— Cine? Silvère? răspunse Antoine. Mergea printre insurgenți cu o banderolă mare roșie pe braț. Dacă ar fi prins niște prune, ar fi fost aranjat.” (— Qui ? Silvère? répondit Antoine. Il se promenait au milieu des insurgés avec une grande fille rouge au bras. S’il attrapait quelque prune, ça serait bien fait. [Émile Zola, La Fortune des Rougon, 1871]).
Prunul e numit de francezi prunier, derivat din prune, cu sufixul -ier. Honoré de Balzac, în Țăranii, scria în 1845: „Câțiva pomi, migdali, pruni și caisi își arătau ici și colo, în această incintă, vârfurile subțiri.” (Quelques arbres, des amandiers, des pruniers et des abricotiers montraient leurs têtes grêles çà et là, dans cet enclos. [Honoré de Balzac, Les Paysans, 1845, première partie, chapitre troisième]).
Nemții folosesc pentru prună Pflaume, moștenit din medievalul germanic pflūme, din vechiul germanic pflūma, din proto-vest-germanicul *plūmā, „prună”, moștenit din vulgarele latine *prūma, *prūna, din latinescul prūnum. Atragem doar atenția că acest cuvânt înseamnă și vagin sau vulvă (Vagina, Vulva), ca și prune la francezi.
Prunului îi zic Pflaumenbaum, format din Pflaume, „prună”, + -n- + Baum, „copac”. În articolul despre prun din wikipedia se scrie: „Lemnul prunului este dur, dens (gravitate specifică aproximativ 0,79) și fragil. Se usucă foarte greu, se micșorează mult si se rupe foarte usor.” (Das Holz des Pflaumenbaumes ist hart, dicht (spez. Gewicht etwa 0,79) und spröde. Es ist sehr schwer zu trocknen, schwindet stark und reißt sehr leicht. [Wikipedia-Artikel „Pflaume “ (Stabilversion)].
- Hildegard König, în interviul Cuvânt pentru duminică - știri despre grădină - vă supără mintea sau lăsați-o să se maturizeze? din Deutsche Welle, scrie: „Să-mi iau timp pentru a crește și a mă maturiza este o virtute de care m-a învățat prunul meu care nu a dat roade ani de zile. O rugăminte pentru răbdare, spune Hildegard König de la Biserica Catolică.” (Sich Zeit lassen zum Wachsen und Reifen, ist eine Tugend, die mich mein Pflaumenbaum gelehrt hat, der Jahre lang keine Früchte trug. Ein Plädoyer für Geduld, so Hildegard König von der katholischen Kirche. [Hildegard König: Wort zum Sonntag - Garteneinsichten – umhauen oder reifen lassen?. In: Deutsche Welle. 17. Oktober 2014, URL, accesat la 22..09.2023]).
- Pentru prună și pentru prun rușii au sliva – слива, moștenit din vechiul slavic de est sliva - слива, acesta din proto-slavicul *sliva. Din proto-slavă au mai derivat slavonul bisericesc sârb sliva - слива, slyva – слива în ucraineană, sliva – сліва în bielorusă, sliva – сли́ва în bulgară și în macedoneană, сли̏ва, sliva, šljiva - шљи̏ва în sârbo-croată, slívа în slovenă, slívа (pom și fruct) în cehă, slivka în slovacă, śliwa, śliwka în poloneză, slowka în sorabă de sus, sliwa, slěwka în sorabă de jos, slaiwó în polabă.
- B. P. Ekimov, în Memoria verii, scria în 1999: „În apropiere înfloresc prunul și trandafirul de grădină, dar lângă cireș culoarea lor pare să se estompeze, dispărând.” (Рядом слива цветёт, садовый тёрн, но возле вишни их цвет словно пригасает, стушёвываясь. [Б. П. Екимов, «Память лета», 1999 г., НКРЯ]).
- Prunele au fost mult pomenite în literatură și în muzică. Vă invit să vizionați: Oda rachiei de prune - Turtul de Zalau, la adresa www https://www.youtube.com/watch?v=6HMIVyzFVKw. Chiar și regretatul Victor Socaciu ridica o Odă prunei, dacă umblați fin la adresa https://www.youtube.com/watch?v=GzZsxyy-oIE.
- Puteți băga la cap care este cel mai productiv soi de prun la adresa https://www.youtube.com/watch?v=z9186uiPXF4. Mai calificați fiind acum, ascultați-i ruga regretatului Petrică Mîțu Stoian (https://www.youtube.com/watch?v=p1y1tuvbN3Q), readusă în minte de Fuego, Coace Doamne prunele, acum cu o orchestră excelentă (https://www.youtube.com/watch?v=MrDPxF2qCxk). Tot nea Petrică Mîțu Stoian ne comunica mai demult (https://www.youtube.com/watch?v=Mmxwr7n3LnI&list=RDciNy1S4u2rA&index=2) că și-a luat cazan de țuică. Aflase de chestie Constantin Enceanu si ne amintea
- (https://www.youtube.com/watch?v=7Qm2bRnOMVQ&list=RDciNy1S4u2rA&index=3) „mă dusei pe la Petrică”. Veți vedea că Enceanu și regretatul Petrică „le zic” doar despre prune și țuică.
- Prunul și pruna în onomastică
- Moto: „Fata asta-i super-bună.../ Toate-ncep să se răstoarne,/ Cu tăria ei de «prune»:/ Iau şi taurul de... coarne!” (La bar, de Eugen Coţa, din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi, 2005)
- Prunișor este o comună în județul Mehedinți Oltenia, formată din satele Arvătești, Balota, Bâltanele, Cervenița, Dragotești, Fântâna Domnească, Gârnița, Ghelmegioaia, Gutu, Igiroasa, Lumnic, Mijarca, Prunaru, Prunișor (reședința) și Zegaia. Se află a 25 kilometri est de orașul Drobeta Turnu Severin, 25 kilometri vest de orașul Strehaia, pe piemontul Coșuștei, pe cursul superior al râului Hușnița.
- Comuna Prunișor, Mehedinți (cu Google Earth Pro)
- Prunaru este un sat în comuna Bujoreni din județul Teleorman, Muntenia. Se află în partea de est a județului. La recensământul din 2002 avea o populație de 528 locuitori. Satul este traversat de DN6 București - Cenad. În această localitate a avut loc Șarja de la Prunaru (1916), în cinstea căreia s-a ridicat și un monument.
- Satul Prunari, Teleorman
Pruneni (în trecut, Clociți) este un sat în comuna Zărnești din județul Buzău, Muntenia. Se află în valea Câlnăului, în Subcarpații de Curbură. Pruneni (mai demult, Silivaș sau Chiced-Silivaș) este un sat în comuna Aluniș din județul Cluj, Transilvania. Prunești este un sat în comuna Albeni din județul Gorj, Oltenia, pe râul Gilort, la o distanță de 37 km de Târgu Jiu.
În engleză există toponimul Plumtree, oiconim: un sat în Rushcliffe borough, Nottinghamshire, England (ref SK6133, OS grid); un oraș în Zimbabwe, la granița cu Botswana; o fostă așezare în Yolo County, California, Statele Unite ale Americii. La alte toponime contribuiți și dumneavoastră.
Dumitru Dorin Prunariu
Pe la noi un nume binecunoscut este cel al lui Dumitru Dorin Prunariu (n. 1952), singurul cosmonaut român care la 14 mai 1981 a zburat în spațiul cosmic, în misiunea Soiuz 40 a programului spațial Intercosmos.
A petrecut în spațiu 7 zile, 20 de ore și 42 de minute. De profesie inginer aeronautic, a fost pe rând cosmonaut, ca ofițer inginer în cadrul Comandamentului Aviației Militare, șef al Aviației civile române, președinte al Agenției Spațiale Române, ambasador al României în Federația Rusă, președinte al Comitetului ONU pentru Explorarea Pașnică a Spațiului Extra-atmosferic (UN COPUOS), președinte al Asociației Exploratorilor Spațiului Cosmic (ASE), vice-președinte al Comitetului de Relații Internationale al Agenției Spatiale Europene (ESA). În prezent are gradul de general-locotenent în rezervă.
Franțuzescul prunier, „prun”, a devenit nume, astfel că a fost acceptat de englezi și americani. După recensământul din 2010 din SUA (2010 United States Census), Prunier este al 35.395-lea cel mai cunoscut prenume din SUA, aparținând la 636 persoane (92,77% albilor).
Prunier într-o rețea de socializare
Și englezescul plum, „prună”, a devenit prenumele Plum, astfel că, potrivit recensământului din 2010 (2010 United States Census), Plum este al 11.362-lea cel mai cunoscut prenume din SUA, aparținând la 2.777 persoane (93,23% albi).
Franțuzescul prune, „prună”, a devenit și argou în franceză, Prune însemnând un argou pentru echimoză în Quebec, un argou francez pentru contravenție, iar la plural chiar testicule. Dacă prune este culoarea violet intens (violet foncé), Prune a devenit prenume floricol feminin, care se sărbătorește în Franța pe 5 octombrie (sainte Flore). Prune a fost și numele unui serial franco-elvețian de teveviziune, realizat de Louis Grospierre în 1970, dar și numele unui joc video produs de Joel Mcdonald (Prune) în 2015.
Și pruna germană a devenit nume de familie
Și în limbile slave, cu prunul și pruna lor (sliva – слива), există numele de familie Prun sau Prună
Despre alte nume legate de cuvintele românești referitoare la temă, deja știți, aveți colegi, prieteni, amici, inamici sau cunoștințe cu nume legate de prun și prună sau le puteți afla ușor. Spor la căutare! Iubitori sau nu de flori de prun, pruni, prune sau țuică de prune, să fiți iubiți, că trebuiți, cândva, cumva, undeva, cuiva!
Fișierrul în format pdf este la: Jocuri de cuvinte - prun.pdf
- NC
1) „Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richte;2) „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” Ananie Gagniuchttp://webdidacticanova.blogspot.ro/ https://cronopedia.ning.com/members/NituConstantin nitu.constantin@yahoo.com
-->
Comentarii