Jocuri de cuvinte - tocană
Geografie lingvistică
Tocana în lume și în viață
Moto: „Un porc, oricât voi îl blamaţi/ Şi-oricât veganii-l adoraţi,/ Sfârşeşte prin a fi friptură,/ Ciorbiţă, supă, tochitură,…” (din pamfletul Omul blamează porcul în fel şi chip, îşi insultă semenii cu numele lui, dar e mort după carnea de porc, de George Budoi, din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire, 2021)
Tocana, cunoscută și sub numele de tocăniță, este o mâncare românească preparată cu ceapă, uneori cu bulion sau cu roșii, usturoi și boia dulce. În mod tradițional, se consumă cu mămăligă, cuvânt cu care „ne-am jucat” și noi (la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-mamaliga).
A trebuit să ne amintească Anya Von Bremzen și John Welchman că mâncarea noastră tradițională, tocănița, are o istorie inventată de ciobanii din munții Carpați [Please to the Table: The Russian Cookbook, (La masă, vă rog: Carte de bucate rusească), Anya Von Bremzen, John Welchman. pp. 311-312].
Cum ai noștri „savanți” au scris ca fraierii că am împrumutat cuvântul din cuvântul maghiar tokány, a trebuit să ne deschidă ochii Lisa Albyn [The Multicultural Cookbook for Students – Carole Lisa Albyn. p. 97] că derivă din „a toca”, în română, moștenit din latinescul „toccare”.
Așa că ungurii au tokány moștenit din românescul tocană! Leneșii lingviști români nu l-au citit pe doctorul în lingvistică maghiar Bakos Ferenc [Bakos Ferenc, A magyar szókészlet román elemeinek története, Istoria elementelor românești ale vocabularului maghiar, 1982, Budapest]. Între 1947 și 1948 Bakos a studiat la Universitatea din București. Și mai aflau comozii că și alte multe cuvinte le-au împrumutat șogorii din română, nu noi de la ei! Sau poate au „greșit” intenționat!?
Mulțumesc, Imre Nemeth, pentru răspuns, că mi-ai indicat și să fac clic pe tokány în Bárczi, Géza și László, Országh. A magyar nyelv értelmező szótára („Dicționar explicativ al limbii maghiare”, abbr.: ÉrtSz.). Budapest: Akadémiai Kiadó, 1959–1962. Ediția a 5-a, 1992: ISBN.
Până și englezii au acceptat cuvântul „tokana” în limba lor și lingviștii tot analizează. Englezii au și un site, Cookipedia.co.uk, invitându-mă prietenul John Smith să folosesc un clic pe Tokana (Shepherd's stew, „tocana ciobanului”). Mă invită și pe site-ul AZCookbook.com cu clic pe Moldavian Mushroom Stew (Tokana). Scriu și adresa https://www.cookipedia.co.uk/recipes_wiki/Tokana_(Shepherd's_stew), în caz de tipărire. Traduceți: „Tokana is a winter stew from the Carpathian mountains of Romania.”
Pe ultimul site dau rețeta de tocană „moldovenească” de care au scris Anya von Bremzen și John Welchman în „Please to the Table: The Russian Cookbook”, de care am scris mai sus. Încercați-o, urmași ai vlahilor!
Cum vorba lungă e sărăcia omului, vă invit să urmăriți câteva videoclipuri cu rețete pentru gătirea unei tocane bune: Tocanita de ceapa - Reteta Chef Florin Dumitrescu; Tocana de legume cu orez pentru iarna; Reteta de tocana de legume pentru iarna; Tocană de legume de vară; Tocăniță de ceapă cu pui gătită alături de sotul meu (el bând bere?) etc.
.......
Nici ostropelul nu-i departe de tocană. Este un fel de mâncare preparată din carne de miel, de pasăre sau de vânat, cu sos, de obicei făcut din oțet, făină și usturoi. Dicționarele îl indică a fi de etimologie necunoscută. Gastronomii ni-l recomadă tot cu mămăliguță (Ostropel de pui reteta traditionala; Cel mai bun ostropel de pui il face bunica mea!; Secrete pentru reteta de ostropel de pui etc.).
Stați așa, că mai există tocan și tochitură. DEX-iștilor, tocanul este o „tocană ușoară din carne de oaie” și dacă vă purtați frumos citiți și despre „tocan de Gorj” (la https://www.bucataras.ro/retete/tocan-a-la-gorj-10190.html). E o rețetă acolo și cred că explicați cuvântul în dicționare, că ciobanii vlahi au o mare vechime pe aici (v. https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/08/jocuri-de-cuvinte-branza.html).
Veți citi că pe lângă Polovraci se folosesc ingredientele: carne de la 1 miel (se poate face si cu carne de oaie); 2 cepe; 200 g untură de porc/șuncă de porc; sare mare după gust; apă; verdeață; 1 cană sau 2 de vin alb; 1 căpățână de usturoi (scriu ca „chef”-ii).
Afară, folosiți un ceaun pe pirostrii, ingredientele de mai sus, mielul să fie proaspăt tăiat si vinul rece scos în ulcea de pământ. Tranșați mielul în bucăți mici, inclusiv cu oase. Se face un foc bun sub ceaun si se pun întâi câteva linguri de untură să sfârâie molcom si introduceți bucățile de carne înăuntru. După oarece sfârâială a cărnii se adaugă apa până deasupra cărnii si se lasă să fiarbă înăbușit.
Stând la taifas cu o țuică, nu cu un „tonic” de la Catena, cum văd la TV într-o reclamă, peste oarece timp se amestecă și se mai adaugă iar apă si tot așa vreme de două ore. Cam acum ar fi timpul să adăugați ceapa tocată. sarea si să lăsați să sfârăie fără a mai adăuga apă în ceaun. „Stingeți” sfârâiala cu vinul rece de butoi (vezi de butoi la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-butoi).
Lăsați să se amestece bunele arome si când a căzut carnea de pe oase si s-a format un sos bun pe fundul ceaunului tocanul e gata. Luați ceaunul de pe foc, puneți în farfurii sau străchini, dacă sunt, serviți cu usturoi „stropșit” si cu verdeață deasupra (oarece pătrunjel, frunze de țelină sau de leuștean). Poftă bună! „Vin” și eu cu un „vin” bun!
Să nu uităm de tochitură. DGE (2003) ne lămurește că tochitura este un preparat culinar numit și topitură, făcut tradițional cu ocazia tăierii porcului, chiar înjungheat și nu asomat, din carne grasă tăiată mărunt, prăjită cu ceapă în tigaie. Ca specialitate gastronomică românească, este realizată din bucăți mici de carne de porc, de organe și de cârnăciori, prăjite la tigaie, servite cu garnitură de mămăliguță, cu ochiuri și brânză rasă deasupra. Mmm!
La https://www.youtube.com/watch?v=jI8NMoh3Q2I vedeți o tochitură moldovenească, după care merge un alt vin. La https://www.youtube.com/watch?v=TMOgbkGL2FM vedeți și o tochitură muntenească unde nu se folosesc organe. Ca să nu se supere Viorica doar cu imaginea, la https://www.youtube.com/watch?v=LKP5p1ZQ_Pw vedeți o rețetă ardelenească, filmată în Germania la Turngarten de Larisa, după care merge o fetească regală de Jidvei.
Tochitură ardelenească cu mămăligă și brânză rasă
La https://www.youtube.com/watch?v=SEBRuIOUM2k vedeți o tochitură dobrogeană la ceaun, ca să să nu se supere doamna Socobeanu, o colaboratoare excelentă la facultatea de geografie și la ferma sa din Măcin. Un vin de Măcin s-ar impune!
Continuare la:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-tocana-3
Fișierul în format pdf la: Jocuri de cuvinte - tocană.pdf
CN
-->
Comentarii