Blog

eu vin din lumea lui marinetti

eu vin din lumea lui marinetti,

aruncând totul la pământ,

la dracu dragoste, iubire

și toate câte-s în inimă,

această cârpă cu care

 s-au șters toți pe mâini,

acum dansăm printre

 mese și scaune ca saltimbancii,

ne dezbrăcăm

Vin şi pleacă iar chemări,
doruri se pierd în zare,
printre visele de ieri
astăzi e doar uitare...

Timpul trece, doar un fum
cuprinde depărtarea,
cu miresme de parfum
ce aduce iertarea...

Mereu ai fost şi-am fost
năzuinţa unui vis,
risipită fără ro

Pe lampadare mute, regretul se aprinde…
un sterp contur,pe cearcăn de cuvinte.
Eu însămi tresărirea, pustia ce se-ntinde
să caviteze-n vuiet de zboruri răvăşite.

Speranţă veche, tu, confuză, albă toamnă
rupta din Rai, în mine, azi huma-ţi împleteşte!

Şi,…te iubesc, îi zic. Dar el… nimic.
Avea gura-ncleştată.
Doi ochi îchişi stătuţi ca dig
la marea-ntunecată.

Spre el s-alerg, vămi mă opreau,
în mână având un colac.
Preasfinte clipe prohodeau;
trei popi de popi şi unul Drac.

Şi,… nici nu ştiu ce ti

V U L P E A – N F R A C

Marin Voican-Ghioroiu

Iepuraş, un opozant...

Ziarist la „Crângu’ MUT”,

În cenacu mi-e şarmant,

Şi-n cuvânt, neîntrecut.

Ca să-l creadă toţi amicii,

Despre Vulpea din palat,

Îşi scoase ghiara pisicii...

Şi nimic nu mi-a iertat:

- „V

dacă veţi citi doar aliniamentul prim va fi o glossă, dacă veţi citi doar aliniamentul retras va fi altă glossă dacă veţi citi la rând va fi...

M-ai amăgit cu vorbe de iubire

Am înodat iubirea, tei pe tei,
Cătând pe strada-ngustă o mansardă
Şi am urcat pe scară câte trei
Fuşteie, obosite să mai ardă.

Din colţuri mucezite-n zbor mărunt
Priveau mirate vise, de-odinoară,
Şi nici un dor nu îmi părea cărunt
Iar lângă tocul uş

-E noapte şi chiar voiam sa te caut.
-De ce?
-Pe săptămâna viitoare George va veni în ţară pentru nişte "clarificări imobiliare"
-Tu nu vii cu el?
-Nu, nu pot dar te rog, poţi să-l găzduieşti câteva zile?
-Sigur! Ce întrebare mai e şi asta? Să vină!

Sărutul timpului...

Cara, căţeluşa mică
Cât o boabă de cafea
E-o roşcată fără frică
Dar, nu ştie a muşca.

Am găsit-o într-o vară
Zgriburită lângă uşă
La căsuţa de la ţară
Când mânca o corcoduşă.

De atunci, plecat-au iată,
Patru ierni de pe aici,
Cara e de-acum...bărbată
Nu se tem

Ambasadorii iubirii
poezie [ ]
poezie de dragoste

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ]

2009-12-13  |     | 

Ambasadorii iubirii


Sunt stele mii în noapte
pe cerul înstelat...

Luna și-a coborât

Din nemurire a rămas numai o treaptă
Legată de zenit doar cu un fir.
Uitarea neagră încă nu e coaptă,
Mai poartă înc-albastrul de safir.

Din curcubeul meu, numai un vis
Am aşezat dar clipa e necoaptă.
Din ce am fost, azi am ajuns proscris.
Din nemur

O suferinţă- i uneori întreaga viaţă

Când şi tristeţea-i mai amară

Soarele apune în loc să mai  răsară

 Rămâi doar cu o rază  de speranţă

Dragostea aduce-n suflet fericire

E curcubeul unei ploi de lacrimi

Inelul care leagă două patimi

Într-o frumoasă  cli

SÂMBATĂ
M-am trezit mai bine dispusă şi parcă mai bună. Nu am chef de "răutaţi" cu nimeni. Chiar ar trebui să fac o "faptă bună" azi. Sanda! O sun pe Sanda să-mi spună numele medicamentului.
Şi aşa, vine George. Poate are noroc fata asta. Scot hârtiu

unei fiinţe umane, Ciprian

Pe alei de cenuşă, aidoma uitării,

răsari Stare Albă neînţeleasă de gânduri,

alergând pustiit căldura uscată

printre clipe rotinde râvnite de timp.

Şi nu ştii de unde se scutură ceaţa

peste dulcea privire; dintr-o sete lumească

Într-o zi, așa, mai pliurdă,

Sătul de viața asta seacă,

Văzând cum alții beau și zburdă,

M-am aburit și eu oleacă,

De grija banilor să-mi treacă.

Era și frig, ploua cu ciudă

Și tremuram singur pe stradă;

Și, fleșcăit ca o agudă,

M-am rezemat de-o balustradă

Noiembrie, candid ca o fecioară,

Ți-ai așezat frunzișul la picioare,

Din golu-ți ram, privirea se coboară,

Să vadă rătăcită câte-o floare.

Și suferi ca un vis pirdut în gânduri

Când vremea ta urată te mai plouă.

Destinul tău, e scris doar printre rânduri