Blog

sunt zile când  
simt limbile de foc
ale gândurilor tale
în fiecare fibră
atunci te închid
în bolul meu
cu elixirul vieţii
de acolo privirea ta
îmi coace visele
şi mirosim a toamnă
sub aceeaşi pălărie

Am cunoscut iubirea când nu ştiam s-o strig

În mâna sfânt-a mamei ce mă-nvelea de frig.

În ochi-i plini de lacrimi, în grijile-i tăcute,

Când sufletu-mi de înger ştia să o asculte.

Am cunoscut-o apoi în cântul ciocârliei,

În floarea de alun... şi-n foşn

Aştept să te revăd cât mai curând iubita mea

după o vară ce ne-a îmbrăţişat

clipele de vis din nopţile pline de magie

când ne-am iubit nebuni sub clar de lună

păziţi de stele, mângâiaţi de colţul ierbii

Aştept să te revăd plin de speranţă

tu căprioara mea

Un zâmbet de week-end...

(Pe ritm ca și "De la Salva-Vișeu’"

Foaie verde, tri păduchi,

Mi plină casa de unchi.

Vin în vizită, oleacă,

Da al dracu’ de mai pleacă.

                                                                     Spune fratele de peste P

                             Am înţeles că bate ceasul

                   Să mă retrag în cuibul meu,

                   Să trag oblonul la fereastră

                   Şi să vorbesc cu Dumnezeu.

                   Să scotocesc prin buzunare,

                             De-o săptămână ninge aşezat,

                   Oraşul nostru e mirific iar,

                   Pe stradă oamenii tăcuţi se mişcă-ncet

                   Cu zâmbetul zgârcit şi foarte rar.

                   Au feţe obosite

De m-aş preface-n Soare,

ţi-aş încălzi

trupul încins de frigul dragostei

şi ţi-aş sorbi,

roua de pe buzele-ţi maci vii…

De m-aş preface-n Lună,

ţi-aş acoperi,

cu raze strălucitoare ochii

şi-aş adormi,

pe sânii-ţi cruzi – dulci mere coapte…

De m-aş preface-n

de voi muri...

de voi muri departe de cetate

în brazda neagră de la noi,

să mă lăsați, copii, culcat pe spate

ca să mă ude nesfârșite ploi.

din chipul meu de lut răsare

copacul veșnic înverzit,

cu ramuri tinere spre soare

cu rădăcini spre infinit.

din ghi

Sărut

Sărut  
 depărtarea
 şi-mi răspunde
 zarea,
 buzele moi
 ale înserării
 deschid
 misterele uitării
 şi amintiri
 dispărute
 mângâie
 visele-n noapte...
 
 Întunericul
 îmbracă-n umbre
 mângâieri
 de lumină
 şi stelele
 aprind

Cãlãtor pe Strada Viselor, paşii tãi rãsunã în liniştea nopţii. Atmosfera e stranie. Îţi place sã te plimbi singur învãluit de TAINA lunii înşelãtoare. Te afli în dreptul casei. Felinarul lumineazã roşiatic zidurile reci. Clinchetul clopoţelului rãs

atul îşi îngropa morţii imaginari sau pe cei reali, plângându-i. Din când în când se mai întâmplâ să mai vină  şi câte un ostaş acasă  şi atunci satul se strângea la el în curte să mai afle câte ceva. Milea, şeful de post, aducea fel de fel de veş

EU NU VĂD,IAR TU,N-AUZI...

De undeva, din zarea-albastră

Un gând hoinar şi obosit

Mi s-a prelins lângă fereastră

Şi într-o lacrimă-a murit...

A stat acolo, amintire,

A ceea ce a vrut să fie...

Dar eu, ne-având de dânsul ştire

Nu i-am simţit căldura vie...

niciodată  
iubirea mea nu va sta împachetată
în ziarul cu ştirile mondene
i-am construit o insulă de litere
în centrul inimii
acolo rodesc cuvintele
în toate anotimpurile
şi se înalţă
prin fântâni arteziene
către tine

PRIMĂRIA COMUNEI BUNEŞTI ŞI BIBLIOTECA COMUNALĂ
au placerea de a vă invita să participaţi la şezătoarea literara
,,FLORI DE PE ŞOMUZ’’.
Vom fi onoraţi de prezenţa dumneavoastră la aceasta manifestare.

Vă aşteptăm vineri 16 septembrie 2011,ora 10

Aş vrea să fiu un fluture,
Să zbor şi să m-aşez pe fiecare floare.
Aş vrea să fiu un buchet de trandafiri,
Parfumul lor, tu să-l miroşi şi să-l respiri.
Aş vrea să fiu un grup de stele,
De pe cer, să-ţi luminez serile.
Aş vrea să mai fiu şi luna,
Şi

                                    MAMA LUI MARIN PREDA la 60 de ani împreună cu ILINCA în pridvorul casei.

Apăs pianul pe clape cu felii de suflet,

îmbrac auzul cu sunete absolute

şi-l caut pe Dumnezeu acolo unde inimile de copii

învaţă Tatăl nostru şi se luminează,

cu nerăbdarea fecioarelor să simtă totul.

M-am înălţat ca un arbore în pădurea virgină,

fără să

Citate despre Toleranță

Ce este toleranţa? Atributul umanităţii. - Voltaire
Toleranţa este virtutea omului fără convingeri. - G.K. Chesterton
Toleranţa este efectul pozitiv şi cordial de a înţelege credinţele, riturile şi obiceiurile altora fără a le

toamnă, iată-ne alături…

toamnă-aș vrea ca să-ți mai mângâi

 pletele de frunze moarte

buclele în care adesea

 mi-am îngropat dorul meu,

zile dulci, zile senine, unde sunteți,

 ce departe

ați trecut în nemurire

darul de la Dumnezeu…

toamnă, iată-ne alături,

t

clipe de toamnă

frunzele s-au făcut de aramă

zilele-s negre cum e cenușa

cine-mi mai deschide și mie ușa

și cine la telefon mă mai cheamă?

șiruri de cocori și-au luat zborul

aș vrea cu gândurile mele să plece,

vântul bate melancolic și rece

plimbându-mi pr