sisif
ce grea povară e olimpul
să urci mereu la bolovani
să te strecori, sisif, prin ani
la trântă luându-ne cu timpul.
cu tine încerc și eu să sui
acelaș bulgăre pe culme,
să trec nepăsător prin lume
că arta-i lungă și timp nu-i.
vor fi cuvintele slăvite,
EPOCI MODERNE
Vor dispare crânguri verzi,
Merii plini de prin livezi
Vor fi asfaltate alte străzi,
Labirinturi unde să te pierzi!
Vom avea alte false vitrine,
La geamuri prin magazine.
Vor fi plasate doar plasme,
Care vor transmite basme!
Vei apăsa pe nişt
DRUMUL SPRE PETIA
Dacă treci Şomuzul Mare,
Mergi pe drumul larg de ţară,
Urci un deal şi treci o vale,
Nu simţi nici o plictiseală.
Cum urci dealul lin al Morii,
Te întâmpină frumoase grâne,
Când cocoşi anunţă zorii,
Ale unei noi zile senine.
Peste tot ver
invidia m-a împins spre pericol
vânturam scena în imagini impresii
în barcă
ţi-am azvârlit o mână de apă
râdeai să prelungeşti clipa
peste răcoarea instaurată
broboanele îţi succedau trupul felii
continuam s-arunc pumn
DEALUL ÎN VALURI SE-APRINDE
Dealul în valuri se-aprinde,
Când soarele-i dus la culcare,
Amurgul pe sat se întinde,
Dogoarea se stinge-n răcoare.
Când soarele-i dus la culcare,
Ziua se frânge în noapte,
Dogoarea se stinge-n răcoare,
Se lasă cuvintele-n şoapt
Într-un colţ ferit de casă
Un păianjăn plictisit
Şi-a ţesut palat de raze
Şi aşteapă neclintit
Trupul mic, picioare lungi
Peri în mantia-i pufoasă...
Cavaler al aşteptării
În hamacul său de plasă...
Stă acolo de o vreme.
Mut decor, cumplit vampir.
Ştie c-o
Am deschis braţele amândouă
să cuprind între ele zarea,
poate ascunsă-n stropi de rouă
toamna mângâie depărtarea.
Aş vrea s-o farmec cu cuvinte
un jurământ să-i fur pe-nserat,
printre şoapte s-o rog fierbinte
codrul să-l lase inmire
De n-ai fi fost în viaţa mea
iubito, te-aş fi inventat fără doar şi poate.
albastrul l-aş fi luat de la cerul înseninat
să-ţi creionez frumos ochii,
oglinda sufletului tău .
lacrimile suferinţei cumulată -n timp
le-aş fi transformat într-un izvor nesecat,
Te caut
In licarirea fiecarei stele din universul nesfarsit .
In inclestarea dintre umbra si lumina;
Te caut
In adevarul si in taina versului citit
Pe care toti poetii ti-l inchina.
Te caut
In visul care ma cuprinde-acum
Cu farmecul si vraja lui nestinsa;
Te
Dor
poezie [ ]
Mi-e dor
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ]
2009-06-07 | |
Dor
Astăzi plec și amintire,
poza noastră-ți va rămâne...
de-ți este greu s-o mai privești,
măcar... gândește-te l
Scribul trage o linie, - final de soartă(!?)
Adună anii - nori ce vremuiesc pe boltă:
Trecute veacuri, pierdute-n amăgire,
Se-nghesuie visuri şi speranţe de iubire.
Ai coborât din rai la mine-n cărare
Să-mi tulburi apele de resemnare;
Tres
În leagănul viselor mele,
în ochii Tăi limpezi,
văd numai flori de lumină !
De ce Te iubesc,
Dumnezeu din veci
şi OM prin trup şi fire?!...
De ce numai lângă Tine, mi-e bine?!
Te aştept pe aripile gândului,
Tu -să mă prinzi în braţe,
Eu - să-ţi sărut făptura
Ce daca e tarziu
Si drumul e pustiu?
Tu suflet calator
Te plimbi nemuritor!
Un spirit de clestar
Tu esti un dulce dar
Speranta si destin
Din univers divin.
Frunza in vant tu esti,
Si magul din povesti
Un spiridus de foc
Ne-ntampini cu noroc!
Pitit ghidus pri
am ascultat de mii de ori
respiraţia ta
până când aerul a ieşit pe fereastră
noaptea e o cascadă de gânduri
în tăcerea adormită în corp
clipele ceasurilor de piatră
taie prin zilele anotimpului
în constelaţia dragonului
pe partea opusă cerului
calătorii fa
Strigarea-n suferinţă
A celui ce se înneacă,
În ruga lui, la Domnul,
Smerit genuchii-şi pleacă.
- O!... Doamne,
Tu mă îndemni să ies,
Din întunericul prea des.
Dar, mă vijelesc atâ
Pe strazile obscure continui sa exist,
Eu, vanator de vise, cu chipul vesnic trist,
Pandesc ceva, prin piete si ganguri adormite,
Orasul are umbre si pulsuri diferite,
Ma pierd usor prin parcuri, plutesc spre alte spatii,
Ma depasesc Patrule care-au cules
Am crescut în teroare şi minciună –
Pe plaiuri mărşăluia cizma străină.
Educatorii, umiliţi, au tăcut –
Ne-au trimis istoria în necunoscut.
Românii, de soartă aruncaţi
Afară, ne erau încondeiaţi
În culori negre, degeneraţi,
Fluturi pe lampă, alienaţi
De-ai fi înţeles în prag de seară
că dragostea domol coboară
pe strună lină de vioară
din spaţiul infinit
ca un cadou adus de zei
sufletelor pure şi curate
libere sub albastru cer
pe veci eram un cuplu realizat
De-ai fi înţeles iubirea mea
acum erai
|
Academia de Studii Economice din București, abreviat A.S.E. București, este o instituție de învățământ superior de stat, fondată în anul 1913. Sediul A.S.E. se află în Palatul Academiei Comerciale, situat în Piaţa Romană. Academia de Studii…
Citeste mai mult…Cerul este senin dar este ger în curte, Ninge dar vântul începe ceva să caute,Flori de chiciură pe a copacilor ramuri,Dar și flori înghețate acum pe geamuri. De ieri multă zăpadă a început să cadă,Fulgi de zăpadă aleargă tare pe stradă,Văd iar…
Citeste mai mult…Astăzi am mers prin zăpadă fericită,Vântul printre ramuri răgușit iar caută,Orașul cu o maramă albă s-a îmbrăcat,Printre fulgii argintii mereui am umblat. Așa este Brăila când ninge foarte tare, Crengile în copacii goi triști trosnesc,Sunt copil…
Citeste mai mult…Iarna pe drum iar veselă bine petrece, Lângă foc este foarte bine și în odaie,Întunericul nopții este acum mai rece Vântul prin zăpadă mai supărat trece. Cade din calendar astăzi o altă foaie, Mai așez un pulover gros iar pe mine, Când focul arde…
Citeste mai mult…
-->
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!