Pașii mă poartă
pe albe cărări de munte
vântul mă mângâie ...
cu adieri neobosite
sub sclipirea fulgilor
mi-e clipa albastră
în dimineața târzie
sunt singură,
ecoul întrebărilor mă răscolesc
prea repede trec anii
scântei din ei se aprind în gând
striv
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!