Crivăţ şi ger
Crivăţul a pornit, hai-hui,
Peste creasta muntelui.
De o stâncă se loveşte
Şi-o aripă si-o răneşte.
Durerea l-a scos din minţi
Și biciuieşte cărunţii munţi,
Spre nori îşi ia avânt
Şi-i trânteşte de pământ.
Aripa, să nu-l mai doară,
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!