Arinii Dornei, peste ani,
cu amintirile la poartă,
așază dorul sub castani
să cânte pe viola spartă
un cântec fără început
venit cu umbrele opace
cândva lăsate în trecut
pe buza zilelor gonace,
cu brumele căzute jos
în nopțile cu lună plină
și ore ca
libertate (4)
Vă surâde libertatea câştigată? Astăzi cnut
Aprig biciuie spinare ca să vă trimită-n lut;
Sunteţi mici sau sunteţi mari, nu importă, ţara-i mică,
În van se zbate român abitir decât furnică;
Și vor fi imense biruri inventate din senin,
Căci e mare b
Ce oare, azi mă mai reţine
Să fiu aşa cum mi-am dorit?
Sau... nu depinde doar de mine?
Ori... cumva crezul nostru a murit?
Cândva, dorit-am libertate,
Şi peste graniţe-am fugit.
Dece dar azi, plin de regrete
În cochilia mea mă-nchid?
Să mă exprim corect, n
Dacă ne-am putea da seama
cât de mare e minunea
Înţelegerii vieţii şi a morţii
totdeauna,
Am pricepe că “samsara” e
oceanul suferinţei
Astei vieţi, pe care-o ducem
în sclavie a dorinţei.
Mereu vrem
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 6
-->
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!