Odă adusă singurătăţii
Am să merg la Dumnezeu, reproşându-i,
De ce singurătatea suferă în gându-i
Că a lăsat-o pe nedrept făr- de parte,
Toţi o urăsc, crezând că au dreptate.
Toţi o alungă de la-l vieţii poartă,
De parcă ea, sărmana, vre-o vină poa
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!