27. (poezie, cybersonet)
~ ciclul Calendar ~
lumină stelară în miez de noapte (cybersonet CCVI)
fermentează tăcerea cu un murmur greu
într-un colt al nopții tu te strecori aprins
șerpuind amintiri pe coapse ca un vis atins
și-ți pierzi privirea în adâncuri de cer mereu
în aerul tău vibrează focul tău deprins
desfrunzind orele ca o vară ușor frântă în careu
mâinile tale miros a dor neîmplinit şi marmoreu
și-ți înfășori lumea în dorință de fir-întins
cu pași tăcuți te amesteci cu umbre grele
și mângâi fiecare pliu din trupul meu de salcie
mă faci să simt cum lumea îşi destramă umbrele
în noaptea asta iubirea ne dezvăluie orele
o stea se frânge iar tu rămâi în veșnicie
strălucind în fața mea cu voinţe fidele
©Ioan Muntean, 2025
Comentarii