Marină

Ce tristă-i marea îngheţată-n larg!
Aburul vâscos se-nalţă-n aer,
Cheiul mort e-un zgâlţâit în vaier,
Iubirea urcă steagul pe catarg.

>

Dantelării de flori plâng în ceaţă,
Ar fi frumoase dacă le-ai vedea,
Sub ţărmuri împietrite fără nea
Îşi absorb din ochiul apei viaţă.

>

Nici sănii nu mai sunt fără ninsori,
E gol şi cerul putrezit de nori
Şi păsările ţipă prin castani.

>

Tu nu mai vii, chiciură-i pe ramuri,
Trece ziua, vine noaptea-n geamuri
Şi parcă am murit de mii de ani.

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->