care novă ți-a ascuns în marsupiu strălucirile
mă-ntrebi
știu ochiul meduzei nu se înfruntă fără oglindă chiar dacă râzi ca un zeu
prea multe ruguri am îndesat între coaste
nu pentru vulturii lui zeus și grătarele de week-end
aprind zilnic focurile celeste
deși ați dat drumul elefanților în vitrina cu porțelanuri din atrii
pun în batistă de rouă furnalele
(nu vreau să merg pe căile îmbălsămate ale plângerilor la UE)
smogul din sărutul de iudă îl înnod într-o lacrimă costumul efemerului nu-i etanș
prin fisuri largi cât o viață
poate să plouă crematorii în mine atenție să nu astupi izvoarele
în caz de urgență pe frecvența unui fulger
îmi poți asculta inima
mergând pe șosele cancerigene
nu-i suficient doar marcajul de ceruri
dezleg umil genunchiul din piatră pupilele de flăcări
le pun în rastel pentru generațiile următoare
nu mai întrerup orgiile de bezne
în șanțuri n-am să curg ruginiu pentru o poleială
scorojită de țipăt
pipăi ecoul neantului din mine
pașii
decopertează geneze
-->
Comentarii
Mulțumesc Agafia de rezonanță! Te îmbrățișez!
Frumos, profund, sensibil!