Noaptea vine cu paşi înceţi,
Uitaţi-vă, să vedeţi
Cum cerul încet se-ntunecă
Şi-o trage uşor de mânecă.
Ea încet, de noi se apropie
Şi razele soarelui nu întârzie,
Să-i facă loc la lună,
Să vină cu-a ei lumină.
Soarele se-ascunde după nori,
Şi stelele strălucesc de simţi fiori
De plăcere, când le priveşti,
Ochii de la ele, nu-ţi mai dezlipeşti.
Şi aerul răcoros de seară
Îl simţi, ieşind afară,
Te face să-ţi cauţi o haină
Ştiind că vei avea o seară faină.
Încet, încet s-a-ntunecat
Şi cerul repede s-a înstelat,
În mijlocul lor este luna,
Ce-şi revarsă pe pământ, lumina.
Privind la cerul plin de stele,
Atât te luminezi de ele,
Căci strălucesc ca nişte ochi
Ptiu!, să nu le deochi.
În jurul tău e atât de frumos,
Şi cerul este luminos.
Nu bagi în seamă răcorosul aer,
Căci te bucuri de minunatul cer.
Mihaela Moşneanu
-->
Comentarii
Merci Mihaela, ptr. apreciere si ptr. versurile adaugate .
Cu privirea pe cer ratacesc,
mii de stele stralucesc...
Felicitari Mihaela...superbe versuri!
Merci frumos Mircea, chiar se potrivesc .
Să nu-ți uiți ochii printre stele
Și să te împiedici în...surcele,
- Când...răcoarea se ridică -,
Ai mare grijă ce te împieddică!
Multumesc frumos ptr. apreciere, d-na Elena.
Multumesc frumos, d-na Camelia ptr. apreciere si ptr. acest videoclip frumos.