Zăpada patimilor noastre,
Căzând febril pe-un câmp de maci,
Mi-e evadare-atunci când taci –
Magia Păsării Măiastre.
Plimbăm cuvinte printre astre,
De întuneric mai săraci –
Zăpada patimilor noastre,
Căzând febril pe-un câmp de maci.
Hoinari prin suflete albastre,
Ai curcubeielor cârmaci,
În slove-ntinse pe araci,
Unim simţirile, sihastre.
Zăpada patimilor noastre...
Comentarii
Mă bucur, Aurelia, de rezonanţa dintre sufletele noastre! Mulţumesc de prezenţă şi strofa citată! Drag,
Mulţumesc mult, doamna Dorina! Cu stimă,
Frumos rondel.