Spectacolul vieţii

[Baciu Eugen]

Primit-am gratuit

Biletul la spectacol

Atunci când prima oară

În astă lume ochii,

Mirat eu i-am deschis.

 

Şi de atunci într-una

Trăiesc aceste acte

Râzând, plângând de multe ori

Când rolul principal

Pe-această scenă-a vieţii

L-am deţinut chiar eu.

 

Am obosit de-acum,

Şi ochii mi se-nchid

Mie teamă c-o s-adorm

Şi lungul episod

E-aproape de sfârşit.

 

Aş vrea însă ca Domnul

Să facă un miracol

Iar eu să pot vedea,

De undeva,

Şi ultimul spectacol.

[Baciu Eugen]

Am terminat si tehnoredactarea romanului de dragoste ,,Emanuel si Casandra. Este gata de tipar insa nu sunt pregatit din punct de vedere financiar. O sa mai astep pana cand voi reusi a strange minimul de bani, adica in jur de 400 lei, pentru a putea tipari 25 de exemplare.
Poate gasesc un binevoitor. Cine stie ...! Dumnezeu este mare.
Mai jos va prezint coperta finala a cartii. V-as prezenta si prefata acestuia alcatuita de prozatorul Zaharia Potarniche, Dar m-am gandi sa nu plictiseasca pe cititor. Totusi o voi face. Cu siguranta se vor gasi cativa care sa o citeasca in intregime.
Prefaţă
La romanul ,,Emanuel şi Casandra"
,,Destinul lor fusese pecetluit înainte
ca ei să se nască"

Este a treia carte realizată în aproape doi ani a autorului lor, poetul şi prozatorul Eugen Baciu. Un eveniment deosebit de îmbucurător pentru un autor care şi-a făcut debutul în literatură tot acum aproape doi ani cu romanul sau autobiografic ,,Aşa a fost să fie" - vol.I. Cititorii, inclusiv cei de pe Internet, se aşteptau la apariţia volumului .II. al cărţii sale după volumul de versuri ,,Eterna moştenire", dar apariţia acestei cărţi este şi mai surprinzătoare prin conţinutul ei la care nu se aştepta nimeni. Un roman de ficţiune, de dragoste romantică, de domeniul fantasticului, care datorită îndemânării narative, chiar a unei forţe narative a autorului, pe parcursul lecturii devine aproape veridică şi acceptată de cititor, de orice cititor.
Oamenii, în epoca actuală a computerelor, a filmelor de ficţiune, cu efecte în general de suspans nimicitor, distrugător, al celor poliţiste, interminabile în ceea ce priveşte cursele cu automobile, cu cascadorii care obosesc în general pe spectator, au nevoie de o relaxare interioară, de mai mult sentimentalism care să-i readucă la adevărata structură a sufletului uman. Şi cartea domnului Eugen Baciu, face parte din această categorie de lecturi, întrucât ea poate declanşa ceea ce este omenesc în fiinţa umană, şi primul sentiment, primordial, nu poate fi decât dragostea reciprocă între fiinţele de sex opus lăsate de Dumnezeu pe această Planetă, şi nu cea deviată de pe drumul naturii. Şi lucrul acesta devine foarte important, iar autorul reuşeşte să-l facă într-o formă surprinzătoare şi cu un meşteşug vrednic de apreciat. Că fiinţa umană poate dovedi că deţine anumite forţe spirituale care depăşesc marginile realului, o ştim din experienţele parapsihologice, în care gândurile, s-au dovedit, că pot fi transmise la distanţe de mii de kilometri. De ce nu am admite şi forţa invocată de autor, a tele portării, care face farmecul şi baza acestui roman de ficţiune scris cu multă îndemânare şi cu trăirile autorului care se simt pe tot parcursul cărţii. Este acel sentiment al iubirii, care transfigurează, renaşte la viaţă, acel sentiment care readuce la viaţa fiinţa iubită; acel sentiment de o forţă neobişnuită de a învinge cruzimea de neînvins a timpului, prin gândurile şi sentimentele autorului care poate crea în cititorul avizat, acele personagii psihofizice despre care ne vorbeşte în ilustra sa carte 
,,Teoria capodoperei", Mihail Dragomirescu, carte care mai face valuri şi acum în lume.
Se observă din acest roman că mijloacele artistice folosite de autor încep să contureze personalitatea sa, fiindcă o asemenea carte, reprezintă un salt vădit faţă de prima sa carte. Descrierile interioarelor, ale naturii, portretele eroilor, ale sentimentelor, devin ale unui autor la care trăirile îşi joacă rolul lor mai important decât o simplă povestire venită din memorie. Apoi momentele de suspans şi aventură trăită de cei doi, devin veridice tocmai prin forţa cu care ne sunt transmise şi nouă cititorilor, ceea ce este un merit al autorului.
Apreciez că acest volum va atrage mult mai mulţi cititori tocmai prin ineditul acţiunii din cuprinsul lui fantastic pe care şi-l doreşte orice fiinţă umană. Şi autorul reuşeşte să trezească aceste sentimente la lectură nu numai la cei tineri, dar şi la cei de vârste mai înaintate care vor reuşi astfel să iasă din realitatea cotidiană, anostă şi puţin fericită în vremurile de azi, în care romantismul e căzut în desuetudine dar pe care autorul cărţii îl ridică la alte cote umane.
Sfârşitul cărţii în care este invocat destinul care a unit într-o viaţă reală cele două fiinţe, lasă o urmă luminoasă în sufletele cititorilor, în sensul că, puterea acestuia există totuşi în viaţa oamenilor şi de ea depinde existenţa însăşi a vieţii prin dragostea adevărată care uneşte două fiinţe umane.

Zaharia Tudor Roman
20 - februarie - 2015

[Pop Dorina]

Oare am postat-o unde trebuie?

 

[Ioan Muntean]

Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!

[Pop Dorina]

Vă mulțumesc.

[Nitu Constantin]

Sănătate!

[Ioan Muntean]