25. (poezie, cybersonet)
~ ciclul Calendar ~
tăcerea dimineții (cybersonet CCIV)
dimineața îmi răsare fără vorbe
cu trupul tău ce tremură ușor
în aerul tăcut ce simte vrajbe
îți simt fiorul în adânc de dor
ești prins între umbrele iubirii
fără cuvinte dar cu buze calde
mângâierea se strecoară-n piele
și-n tăcere dorințele se caldă
un trup de mătase ce se frânge-n taină
pătruns de febra ce nu cere voie
te-ascund sub fruntea grea ca o ruină
și mă lăsa să te iubesc fără fereastră
și fără cuvinte trupul se desprinde
tăcerea dimineții îți răspunde
©Ioan Muntean, 2025
-->
Comentarii