Refrene din cântări de altădată
revin din nou în parcul regăsit,
decorul toamnei pare adormit
lângă o margine de timp uitată.
Fanfara se aude mai aproape,
m-așez pe bancă și ascult tăcut
un vals care ajunge din trecut
pe lacrima ivită între pleoape.
Privesc în zare dalba-ți siluetă
plutind inert pe umbra unui vis,
venit cu valsul care-a fost rescris
pe-o pagină de toamnă violetă.
Se lasă liniștea în parc deodată,
soldații gărzii urcă pe crenel,
rămasă-afară noaptea sub drapel
o amintire plânge-ngenunchiată.
-->
Comentarii
Mulțumesc, Anișoara Iordache, pentru lectura versurilor mele și pentru gândul frumos lăsat aici!
O frumoasa romanta, cu un puternic parfum nostalgic.
Vă mulțumesc foarte mult pentru popas și lectură, Dorina Pop! "Toamnă violetă", are anumite rezonanțe bacoviene...Dar este creația mea întrutotul, pentru că așa mi-a dictat-o muza venită pe "aripi de vânt"!
Îmi place toamna dumneavoastră. Felicitări!