Un lan de trestii înfloreşte-n mine,
Atunci când ochiul ţi se scaldă-n ape
Prin nuferi albi şi roz. Am ciuturi pline
Cu jocul tău nebun zvâcnind sub pleoape.
Apoteotic zbor spre noi victorii –
Sub platoşe de-argint schiţează cercuri;
Mi-e sufletul în braţele candorii,
La sânul gol, de miercuri până... miercuri.
Se umple-ntruna inima-mi concavă
De-un soi de fluviu – unica fereastră
Spre un ecou pornit fără zăbavă
Dintr-un izvor cu ardere măiastră.
Eram un gând strivit de abulie;
Mi-este poemul sprijin sine die...
-->
Comentarii
Mulţumesc, doamna Maria Giurgiu! Preţuire,
Frumoase și vibrante versuri! Admirație!
Mulţumiri, de asemenea: doamna Dorina, Mihai Arsene! Cu drag,
Vă mulţumesc, doamna Ciobotariu! Cu stimă,
Cu admirație!