26. (poezie, cybersonet)
~ ciclul Calendar ~
trialog – romanțe de dragoste în dialog
zăpada dorului (cybersonet CCCXVII)
în ianuarie liniștit dorul ca o flacără mocnită în frig ca un basm alb
[el]
pe geamul serii ninge blând ușor
și-n pas de fulgi te caut printre unde
ești visul meu ce iarna îl ascunde
dar flacăra-mi te cheamă cu mult dor
[ea]
cu brațe moi de cald să te pătrunde
eu vin spre tine alb ca un fior
căci dragostea ne ține strălucitor
și frigul n-are cum să ne scufunde
[el]
din ianuarie iau un strop de stea
și-l pun pe pieptul tău ca o lumină
să ardă-n taina nopții liniștite
[ea]
când fulgii cad rămân doar eu și ea
o clipă pură caldă cristalină
un foc în zăpezi două iubiri unite
abba-baab-cde-cde
©Ioan Muntean, 2025
Comentarii
Poezia „zăpada dorului (cybersonet CCCXVII)” transmite o atmosferă de melancolie și dor, împletind imagini poetice de iarnă cu sentimentele intense ale iubirii. Versurile, scrise într-un dialog între „el” și „ea”, explorează contrastul dintre frigul exterior și căldura interioară a iubirii, învăluind totul într-un cadru de vis. Împreună cu metaforele delicate, precum „flacără mocnită” sau „un strop de stea”, poezia sugerează o legătură profundă și eternă. Totuși, natura „cybersonet” a titlului lasă impresia unei fuziuni între lumea virtuală și realitatea emoțională, adăugând o dimensiune contemporană și tehnologică sentimentelor exprimate. Chapeau!