zăpada dorului (cybersonet CCCXVII)

26. (poezie, cybersonet)

~ ciclul Calendar ~

trialog – romanțe de dragoste în dialog

zăpada dorului (cybersonet CCCXVII)

în ianuarie liniștit dorul ca o flacără mocnită în frig ca un basm alb

 

[el]

pe geamul serii ninge blând ușor

bae1a6032208217216006e2812625e3c.jpg?profile=RESIZE_400xși-n pas de fulgi te caut printre unde

ești visul meu ce iarna îl ascunde

dar flacăra-mi te cheamă cu mult dor

[ea]

cu brațe moi de cald să te pătrunde

eu vin spre tine alb ca un fior

căci dragostea ne ține strălucitor

și frigul n-are cum să ne scufunde

[el]

din ianuarie iau un strop de stea

și-l pun pe pieptul tău ca o lumină

să ardă-n taina nopții liniștite

[ea]

când fulgii cad rămân doar eu și ea

o clipă pură caldă cristalină

un foc în zăpezi două iubiri unite

 

abba-baab-cde-cde 

©Ioan Muntean, 2025

Voturi 1
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Poezia „zăpada dorului (cybersonet CCCXVII)” transmite o atmosferă de melancolie și dor, împletind imagini poetice de iarnă cu sentimentele intense ale iubirii. Versurile, scrise într-un dialog între „el” și „ea”, explorează contrastul dintre frigul exterior și căldura interioară a iubirii, învăluind totul într-un cadru de vis. Împreună cu metaforele delicate, precum „flacără mocnită” sau „un strop de stea”, poezia sugerează o legătură profundă și eternă. Totuși, natura „cybersonet” a titlului lasă impresia unei fuziuni între lumea virtuală și realitatea emoțională, adăugând o dimensiune contemporană și tehnologică sentimentelor exprimate. Chapeau! 

     

    • Natura „cybersonet” are o istorie interesantă, Acum vreo 10-12 ani am întâlnit pe internet un program „CyberPoems - Poeme cibernetice” (https://www.cyberpoems.edituraboema.ro/) pe care nu mi-am permis a-l achiziţiona dar i-am folosit varianta demo free cu care m-am jucat scriind astfel primele poeme cibernetice absurde sau abstracte. Întrucât baza lui de date era limitată iar modificarea/completarea/extindere ei presupunea o muncă de sisif pentru o vreme programul a rămas doar instalat pe calculator.

      Abia acum vreo 3 ani, în cadrul maratonului literar Cronopediada lansat pe acest site am revenit asupra lui şi am încercat să-l folosesc pentru a rezolva provocările concursului. Am dezvoltat cyberpoemele, cyberprozele, cybereseurile. Partea lor comună era limbajul de scriere inventat de mine pentru redactarea lor (provocare pornită din limbaje artificiale introduse în marato, începând cu limba spargă a Ninei Casian, apoi cu limba klingoniană şi alte limbi extraterestre). Această redactare personalizată în esenţă e simplă: totul se scrie numai cu minuscule, fără semne de punctuaţie, doar semne ortografice. Doream ca cititorul să intuiască el singur existenţa sau inexistenţa unor semne de punctuaţie (în fond noi auzil doar un text, nu ştim dacă e scris cu majuscule, cu semne de puntuaţie etc., doar le intuim sau nu).

      Astfel am descoperit mai întâi cyberpoemele cu vers liber şi apoi pe rând unele cu structuri clasice. M-au acaparat cybersonetele, care exceptând stilul de scriere cyber respectă regule prozodice ale sonetelor clasice, asfel că încurând voi atinge prima limită de 365 cybersonete impusă mie (adevărul e că pentru multe din cybnersonetele publicate am „în spate” chiar şi 10-12 variante de conţinut şi exprimare; ele au fost inspirate îndeosebi de expresii citite pe internet în diferite texte, mesaje etc. care îmi generau o ideee – aceste expresii erau notate pe bileţele, apopi transcrise în calculator şi pe baza lor îmi cream propriele mele cybersonete, încercam rimele, mă rog tot tacâmul necesar unor astfel de creaţii).

      După primul prag de 365 de cybersonete voi trece la un alt gen clasic care m-a acaparat „trioletul” şi voi încerca a scrie cybertriolete!

       

  • Concursul Naţional de Creaţie şi Interpretare de Muzică Românească Mamaia 1969, Ediţia 5 (25-27 iulie 1969)
     
    Din cauza timpului nefavorabil, festivalul s-a desfăşurat la Teatrul de Dramă şi Comedie din Constanţa (actualul sediu al Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”). Aceasta a fost singura ediţie din perioada 1963-1991, care a avut şi două secţiuni de “Creaţie”: “Prime audiţii” şi “Şlagăre”. Pe lângă tineri interpreţi consacraţi (Anca Agemolu, Sergiu Cioiu, Dan Spătaru), la secţiunea “Interpretare” au participat o serie de debutanţi, care au devenit vedete ale muzicii româneşti (Dorin Anastasiu, Aquilina Severin, Angela Similea, Doina Spătaru, Aura Urziceanu).
     
    Prezentatori: Stela Popescu şi Ştefan Bănică Sr.
     
    Secţiunea Creaţie – Lucrări inedite:
     
    Premiul I “Nu se poate” (m & t: Henri Mălineanu) – i: Ioana Radu
     
    Premiul II “Vechiul pian” (m: Vasile V. Vasilache; t: George Mihalache) – i: Doina Badea
     
    Premiul III “N-am ştiut” (m: Mişu Iancu; t: Alexandru Mandy) – i: Doina Badea “Ştiu” (m: Nicolae Kirculescu; t: Fred Firea) – i: Constantin Drăghici
     
    Menţiuni “Cu ochii închişi” (m: Sergiu Malagamba; t: Aurel Felea) – i: Doina Badea “E vârsta întrebărilor” (m: George Grigoriu; t: Angel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu) – i: Mihaela Mihai “Mâinile tale” (m: Gelu Solomonescu; t: Ciupi Rădulescu) – i: Luigi Ionescu
     
    Secţiunea Creaţie – Lucrări create şi difuzate în perioada aprilie 1968 – aprilie 1969:
     
    Premiul I “Din totdeauna pe acest pământ” (m: Temistocle Popa; t: Mircea Block) – i: Doina Badea
     
    Premiul II “Ora cântecului” (m: Florin Bogardo; t: Ioana Diaconescu) – i: Mihaela Mihai “Să nu uităm să iubim trandafirii” (m: Florin Bogardo; t: Ovidiu Dumitru) – i: Margareta Pâslaru
     
    Premiul III “De ieri până azi” (m: Laurenţiu Profeta; t: Mihai Dumbravă) – i: Aurelian Andreescu “Of, inimioară” (m: Edmond Deda; t: Harry Negrin) – i: Luminiţa Dobrescu
     
    Menţiuni “Ai plecat râzând” (m: Petre Mihăescu; t: Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu) – i: Luminiţa Dobrescu “N-ar trebui” (m: Constantin Drăghici; t: Aurel Felea) – i: Constantin Drăghici “Te strâng la piept, dragostea mea” (m: Elly Roman; t: Victor Eftimiu) – i: Luigi Ionescu
     
    Menţiune de Popularitate “Trecea fanfara militară” (m: Temistocle Popa; t: Mircea Block) – i: Dan Spătaru
     
    Premiul discului pe anul 1968: Gică Petrescu
     
    Alte piese celebre prezentate în concurs au fost “Dacă nu iubeşti” (m: George Grigoriu; t: Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu) – i: Luminiţa Dobrescu “După noapte vine zi” (m: Aurel Giroveanu; t: Tudor Muşatescu) – i: Margareta Pâslaru
     
    Premii secţiunea Interpretare:
     
    Premiul I: Dorin Anastasiu Dan Spătaru
     
    Premiul II: Anca Agemolu Aura Urziceanu
     
    Premiul III: Sergiu Cioiu
     
    Menţiuni: Octavian Cadia Valentina Popescu Aquilina Severin Doina Spătaru Gabriela Teodorescu
     
    Au mai participat la secţiunea “Interpretare” artişti precum: Elena Constantinescu, Puica Igiroşanu, Alexandru Jula, George Rapcău, Angela Similea
Acest răspuns a fost șters.
-->