În geana
de lumină
se strecura
o şoaptă aspră
cu paşi mărunţi
agitat
de trupul frânt
şi vlăguit
printre dinţi
ţâşneau dur
cuvintele.
În geana
de lumină
se strecura
o şoaptă aspră
cu paşi mărunţi
agitat
de trupul frânt
şi vlăguit
printre dinţi
ţâşneau dur
cuvintele.
În liniştea
profundă avea gustul
verii în gură ajungând
doar ritmul regulat
la urechi
să împrumute rămăşiţelor
de torente de lacrimi
din ochii înroşiţi
îndreptându-şi
privirea avidă
într-o atitudine
profundă să tulbure
evidenţa.
Privea
cu un zâmbet vag,
ironic
drumul acoperit de pietriş
în glasurile
ce se topeau treptat,
sustrase
cursului implacabil...
al evenimentelor.
Pătând
azurul,
aerul
într-un
gest
voit,
rămase
atârnat
neglijent
de
buza
inferioară...
a
cerului.
Cu indiferenţă aproape,
privea îngândurat tavanul alb
în curtea cenuşie.
Tulburat de o undă de emoţie
se refugia până la revărsarea zorilor
în lungile ore suportabile.
aprinse o ultimă... ţigară.
În speranţe plăpânde întrezărea
crucea pe care îi e dat să o poarte.
Sprijinit
de peretele camerei
reînfiripând
senzaţia de tihnă,
închise ochii
şi se sili să-şi aducă aminte
vântul
scurgându-se din fruntea
plesnită
ce pătrundea nestânjenit
în încăpere.
Cu un icnet scurt,
slobozi aerul din plămâni
luând o poziţie de aşteptare.
Strâmbându-şi a dezgust faţa,
se agita încoace şi încolo
cu o notă de plictis în voce.
Cu un râs gâlgâit
ce-i provoca furnicături
în vârful degetelor,
în clipele premergătoare,
Şedea în întuneric.
Miji un pic ochii
cu un vuiet monoton, ritmat.
Îşi impunea să zâmbească doar.
Păşea
pe trotuarele denivelate
ce i se întindeau
la picioare
încercând în van
să dea o notă
aparte...
Nu se ţinea de glume.
Vorbea în şoaptă.
aleg cuvinte,
repet mereu de la început
dar, alo şi atât
gândul fuge, îl pierd
l-ascunde ceva
de uit şi litera de după a
totul se-ncurcă
emoţia nici nu se mai aude
un bum de-un roşu intens
o scoate navălă n-obraji
la fel şi gândul
îl zăresc, aşa timid cum e
veselie de primăvară
ascultați cum cântă pădurile
și cum se joacă prin ele vântul,
ascultați râurile pe toate gurile,
ascultați păsărilor cântul.
s-au sculat toți codrii bătrâni,
îi bucură căldura și soarele,
ascultați doinele la români,
ascultați cum susu
" Minunata ,dulce,primavara ,vino doara,
Infloreste pomii ,florile si dragostea de odinioara
Cantecul pasarilor ,lasa-ne sa-l auzim
Cantecul dragostei in suflet sa-l simtim,
Si de vei vrea frumoasa noastra doamna ,
Sa ne rasfeti sufletul cu a iub
Cu pleoapele
pe jumătate închise,
cu vocea plată
înghiţită de tăcere,
respira
încet,
printre buzele livide.
Privea
cu ochi calmi
cum îi fuge gândul
în trecut
să-şi recapete
ritmul cântat...
al vorbei.
Cu răsuflarea
strecurată
printre buze
lacrimile apăreau
în ochi
şi gândurile mergeau
mai încet
în plimbarea
prin noaptea
agitată.
Cuprins
de
o
bucurie
tihnită,
cuvintele
se
amestecau
sub
ochi...
Se târa
spre casă
ca o ploşniţă lovită
apăsându-şi
tâmplele cu mâinile
când trupul
i-a fost străbătut
de un uşor fior
şi pleoapele grele
s-au închis pentru o clipă.
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!