Lumina se stinge în lampa cerească
În preajmă, sunt umbre cu văluri cernite
Sunt singur şi teama începe să crească,
Căci noaptea, pătrunde-n odăi părăsite...
Mi-e frică de noapte, c-aduce visarea
Pe aripi de somn, sau în cupe de veghe.
Sunt singur şi iară

Atâtea stări de spirit, atâtea idei, opinii,legi şi obiceiuri câte sunt în lumea asta,ne învaţă, ba chiar ne obligă, să le judecăm sănătos pe ale noastre,altfel rămănem cantonaţi în nişte şabloane pe care cu greu le mai putem rupe.Puţini dintre noi a
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!