Blog

Stau statuie la fereastră. Aştept să se întoarcă. Nu! Nu... doar aştept! Abia aştept să se întoarcă! Privesc în calea lui, pentru ca să-l am mai repede aproape! Cu o secundă, cu o privire... Vecinul Popescu a ieşit cu Gipsi la plimbare. Drăguţ căţel!

Nu pot sa-mi imaginez viata fara prieteni. Ei sunt una dintre cele mai importante aspecte ale vietii. Avem nevoie de ei ca sa le impartasim atat bucuriile cat si supararile noastre. Este bine sa stim lucrul acesta si sa invatam din timp sa ii aprecie

Irisii au avut roluri importante ca simboluri de-a lungul vremii atat in religie cat si in istorie, simbolizand credinta, intelepciunea si destinul. In mitologia greaca Iris era mesagera zeilor, cand pasea pe pamant in urma ei cresteau flori. “Iris”

Iata-te intr-o noua zi din viata ta.
O zi cu posibilitati nebanuite.
O zi pentru noi orientari si descoperiri.
O zi cu provocari care te vor intari.
o zi pentru uncercari si reusite.
O zi in care sa crezi in puterea ta.
O zi in care sa tintesti mai s

Am luat un pumn de nisip 
din Marea Moartă 
şi-l strâng şi-l strâng, până ce 
printre degete, se prelinge 
fir după fir 
căutând căldura tălpilor 
ce au desenat cândva 
harta lumii! 

Viaţa, e adevărul, 
sau doar un simplu moft 
plecat în pribegie 
să-şi caute-m

Ionuţ grăbi paşii printre pomii şi trandafirii din parc, ocolind o porţiune de gard viu. Nefiind atent, greşise drumul, megând pe o altă alee decât pe cea care plecaseră Alina, Ani şi Mihai. Venirea ploii i se părea netăgăduită, având impresea că sim

rapsodie de primăvară

adăpostit de vânt și soare,

sufletul meu a fost deschis

așteptând păsări călătoare,

solii din ultimul meu  vis.

cobor perdele de mister,

pe frunze netede și moi,

sorb tot albastrul meu din cer

cu bucurii și cânturi noi.

privesc grădin

O PRIMAVARA  FRUMOASA CU MULTE REALIZARI SI  FERICIRE  

O BUNA DIMINEATA CU MULT SOARE LA FERESTRA INIMII!

CU STIMA,VICTORIA

Sunt suflet de dac, cu căciula pe cap nu în mână!                                          

Veghind aşteptarea să treacă cu-a timpului jar                           

Îmi pun căpătâi legea noastră străbună

Şi-n ochi, ţintui vechiul hotar.

Şi-s suflet de l

Nu mă tem să fiu culoarea

ce pluteşte-n jurul tău,

pot fi lacrima ori floarea

sau roaba lui Dumnezeu!

Nu mă tem să-mi ascult visul,

roua s-o împart la flori,

vreau să îmi înving abisul,

prăvălitelor ninsori!

Nu mă tem să-mi plâng iubirea

să fur zorii şi să

Un abur blând se risipeşte-n noapte,
e răspuflarea ta şi liniştea-i departe!
Frământă dorul meu şi clipa care vine
în carnea ce te cheamă, neîncetat pe tine!

Atât de-albastră, pură este privirea ta,
încât tot cerul meu, se oglindeşte-n ea!
Liane-s m

Culeg în taină viu parfum de flori,
fur după ploaie, de la curcubeu culori,
le-amestec mai apoi la întâmplare
şi ţes din ele, chipuri de femeie floare!

În loc de braţe, eu i-am dăruit liane,
să te îmbrăţişeze, când ţi-e dorul mare!
Iar buzele-i flăm

Flori adună
în cunună
şi le-mparte
şi străbate,
ceasul cel
fără de moarte.

Doar nebunul
de Zefir,
printre plete
lungi,
de fete,
se mai joacă
într-o doară
chiar acum,
în prag de seară!

Risipeşte
pe-ndelete,
frunze moi
de-aramă veche,
pe sub paşi
uşori de damă,
numai ea,
s

Înot în mierea toamnei mult prea capricioasă,
în miros de gutui, fluvii de must şi tămâioasă.
Pădurile de-aramă arzând timid în vraja ei
ne dau răcoarea sărutului, ce nu-l mai vrei!

Umplutu-mi-am paharul cu frunze tremurânde,
plutire tainică, stingheră,

Aud chemarea timpului
într-o existenţǎ care nu e a mea.
Navigator pe apele Stixului
îmi odihnesc privirea pe ternele valuri,

cernind amintiri şi vise necontenit,
orbecǎind printre trupuri pǎgâne!
Trecutul se leapǎdǎ de noi
într-un viitor incert, orfan de i

Blana

îmi e atât de albă

la început de post

din carne mușcă-mi dalbă

o venă fără rost

din oase fă-ți pandantul

mândră la piept să-l porți

rupe-mi acuma seara

în vise roșii să mă torci

să mă visezi aievea

într-adevăr un prinț

ce împletește vara

cu roșu printre di

Singurătatea nopții...

 Din înalt ușor coboară
petale de-ntuneric
ș-acoperă spre seară
spectacolul feeric.

Luminile s-ascund
iar cerul plin de stele
e acoperit profund
de ceața în inele.

E liniște în noapte,
și totul -i acum pustiu
nici vâ

Poţi să baţi într-o uşă de plumb?
Poţi să găseşti ecou
într-o lume surdă înconjurată de ziduri?
Mi-am zdrelit pumnii
bătând la uşa sufletului tău
şi acum toată fiinţa mea
e însângerată.
Îţi cer să-mi dai înapoi
toate semnele de punctuaţie
pe care le-ai lu

Hai să împărţim lumea la doi!
Tu o jumătate şi eu pe cealaltă
Şi tot ce rămâne mai apoi
Să se facă inimă de piatră.

De la pomi vreau crengile,te rog,
Rădăcini şi trunchiuri mă apasă,
Voi lăsa doar frunzele zălog
Să cânte în vânt iubirea noastră.

Două valuri