Blog

Cu ochii

pironiţi pe perete

şi călcâiele

înfipte în pământ

îşi simţea

tâmpla zbătându-se

şi-un zâmbet,

vag îi flutura

pe buze.

Fuma... în tăcere.

Gâfâia sacadat.

Stătea rezemat

cu spatele de uşă

şi pe fundalul

rafturilor goale

începuse

să pâlpâie timid

licărul speranţei.

Era stăpân... deplin

pe mintea şi trupul lui.

Cu figura impasibila

şi ochii

pironiţi în sus,

aştepta

cu privirea pierdută,

din pământul reavăn

un abur să se înalţe

spintecând

bezna cerului

prudent

să-şi croiască drum.

În geana

de lumină

se strecura

o şoaptă aspră

cu paşi mărunţi

agitat

de trupul frânt

şi vlăguit

printre dinţi

ţâşneau dur

cuvintele.

În liniştea

profundă avea gustul

verii în gură ajungând

doar ritmul regulat

la urechi

să împrumute rămăşiţelor

de torente de lacrimi

din ochii înroşiţi

îndreptându-şi

privirea avidă

într-o atitudine

profundă să tulbure

evidenţa.

Privea

cu un zâmbet vag,

ironic

drumul acoperit de pietriş

în glasurile

ce se topeau treptat,

sustrase

cursului implacabil...

al evenimentelor.

Pătând

azurul,

aerul

într-un

gest

voit,

rămase

atârnat

neglijent

de

buza

inferioară...

a

cerului.

Cu indiferenţă aproape,

privea îngândurat tavanul alb

în curtea cenuşie.

Tulburat de o undă de emoţie

se refugia până la revărsarea zorilor

în lungile ore suportabile.

Obsedat - bântuit de insomnii,

aprinse o ultimă... ţigară.

În speranţe plăpânde întrezărea

crucea pe care îi e dat să o poarte.

Sprijinit

de peretele camerei

reînfiripând

senzaţia de tihnă,

închise ochii

şi se sili să-şi aducă aminte

vântul

scurgându-se din fruntea

plesnită

ce pătrundea nestânjenit

în încăpere.

Cu un icnet scurt,

slobozi aerul din plămâni

luând o poziţie de aşteptare.

Strâmbându-şi a dezgust faţa,

se agita încoace şi încolo

cu o notă de plictis în voce.

Cu un râs gâlgâit

ce-i provoca furnicături

în vârful degetelor,

în clipele premergătoare,

Şedea în întuneric.

Miji un pic ochii

cu un vuiet monoton, ritmat.

Îşi impunea să zâmbească doar.

Păşea

pe trotuarele denivelate

ce i se întindeau

la picioare

încercând în van

să dea o notă

aparte...

Nu se ţinea de glume.

Vorbea în  şoaptă.

aleg cuvinte,
repet mereu de la început
dar, alo şi atât
gândul fuge, îl pierd
l-ascunde ceva
de uit şi litera de după a
totul se-ncurcă
emoţia nici nu se mai aude
un bum de-un roşu intens
o scoate navălă n-obraji
la fel şi gândul
îl zăresc, aşa timid cum e

veselie de primăvară

ascultați cum cântă pădurile

și cum se joacă prin ele vântul,

ascultați râurile pe toate gurile,

ascultați păsărilor cântul.

s-au sculat toți codrii bătrâni,

îi bucură căldura și soarele,

ascultați doinele la români,

ascultați cum susu

" Minunata ,dulce,primavara ,vino doara,
Infloreste pomii ,florile si dragostea de odinioara
Cantecul pasarilor ,lasa-ne sa-l auzim

 
Cantecul dragostei in suflet sa-l simtim,
Si de vei vrea frumoasa noastra doamna ,
Sa ne rasfeti sufletul cu a iub

Cu pleoapele

pe jumătate închise,

cu vocea plată

înghiţită de tăcere,

respira

încet,

printre buzele livide.

Privea

cu ochi calmi

cum îi fuge gândul

în trecut

să-şi recapete

ritmul cântat...

al vorbei.