26. (poezie, cybersonet)
continuum nocturne (cybersonet CCV)
ci ambele înlănțuite-ntr-un dans
crepusculul mă îmbrățișează stins
și-n amurg mă pierd rămân o lumină
ziua și noaptea în fața mea s-au atins
iar numele meu e umbră ce se adună
într-o poveste fără sfârșit ce răsună
fiecare moment pe al meu trup aprins
mă strigi ziua mă găsești în umbră depăşit
când răsăritul te trezește iar uneşti
o zi și o noapte în echilibru-dans reuşit
mă voi risipi într-un sacrificiu sfârșit
când tu vei ști cum să te stăpânești
și-n fine numele meu îl vei fi fi iubit
©Ioan Muntean, 2025
-->
Comentarii