Adună oamenii gânduri în spatele privirii
nuanţate în culori ale Pământului
ce-ţi opresc respiraţia de drag
atunci când le vezi în mijlocul naturii.
Se-mbulzesc gândurile în mijlocul
verdelui ce răsare mândru din ţărâna
ce-ascunde viaţa şi moartea
urcă pe munţi se-agaţă de stânci
apoi se-alintă-n culorile cerului
de unde universul le mângăie şi-apoi
le trimite înapoi de unde-au plecat.
Se transformă gândurile-n păsări
zboară deasupra mărilor şi-a oceanelor
îşi lasă mângăiate aripile de valurile
spumoase şi iarăşi zboară
departe sau aproape
nu contează că ele tot se-mbulzesc
din spatele privirii.
Şi uite aşa privirea se-neacă
în culorile luminii şi-a-ntunericului
când gândurile n-au pace în sufletul mereu
viu şi nestatornic ca cerul şi pământul.
Mihaela Moșneanu
-->
Comentarii
Mulțumesc frumos, și eu, d-na Aurelia!
Mulțumesc mult, Vero!
Se transformă gândurile-n păsări
zboară deasupra mărilor şi-a oceanelor
îşi lasă mângăiate aripile de valurile
spumoase şi iarăşi zboară
departe sau aproape
nu contează că ele tot se-mbulzesc
din spatele privirii.
Frumos Miha, felicitări!