13. (cyberpoeme, cyberproze)
~ ciclul Zodiacul Miresmelor Eterne ~
Orbita senzorială a spiritului uman – ciclul anual suprarealist
Septembrie: „Mecanica Chihlimbarului” 13
excavarea secundară
necropola de chihlimbar și fum
coborâm în al doilea strat acolo unde timpul fermentează
aici sub straturile de cenușă ale plitelor părăsite
pământul devine moale spongios îmbibat în lichide sacre
lopata se scufundă într-o masă purpurie
o nebuloasă subterană din care țâșnește violent
mustul cosmic și drojdia stelară
mirosul este atât de greu încât induce o stare de transă colectivă
o amețeală de zahăr ars și alcool originar
care leagă rădăcinile viței de vie direct de miezul cald al planetei
în această necropolă a boabelor strivite
umbrele noastre se lungesc până când devin teascuri
iar din plămâni ne iese la fiecare respirație
fumul de frunze arse (ambra terestră)
este fumul care a rătăcit prin toate curțile copilăriei
un parfum melancolic care nu se ridică spre cer
ci coboară în adâncuri pentru a tăbăci pielea amintirilor
săpăm printre schelete de albine prinse în ceară
printre fragmente de amfore de lut în care vinul vechi a pietrificat
un strigăt de bucurie din timpul culesului
un dans în picioare goale care a lăsat amprente adânci în humă
suntem în inima fermentației galactice
aici septembrie nu mai este o lună
ci o stare de ebrietate a materiei care se descompune dulce
refuzând să creadă că dincolo de acest zid de chihlimbar
se întinde imperiul de gheață al iernii ce va veni
...
©Ioan Muntean, 2026
-->
Comentarii