21. (poezie, cybersonet)
~ ciclul Calendar ~
serenade în dialog cotidian
[el] luni în alb – primul suspin al amurgului (cybersonet CCCXII)
te mai păstrez pe piele ca pe-o umbră
o urmă caldă-n colțul unui pat
și-n trupul meu durerea nu e sumbră
e albă ca o lună ce-a plecat
mi-e dor de tine dar nu spun nimic
doar îți respir parfumul prin tăcere
și-n gândul meu tăcut și melancolic
se naște iar un fel de înviere
luni ești plecată dar ești și mai solară
te port în haine în cafea în gest
și-n clipa-n care ziua se-nfioară
îmi ești din nou motivul de protest
nu te-am pierdut te-a-mbrac în gând curat
luni ești absență care m-a salvat
abab cdcd efef gg
©Ioan Muntean, 2025
Comentarii