Jocuri de cuvinte - creier
Geografie lingvistică (pamflet)
Creier
Moto: „Numărul de sinapse din creierul uman este de circa 125 de milioane, ceea ce reprezintă numărul de stele pentru a umple 15 galaxii de mărimea Căii Lactee.” (sinapsă - zonă de contact între doi neuroni)
Suntem formați din atomi, deci și creierul e cu atomii lui „nervoși”. Se zice că un atom are aproximativ 99,99% spațiu gol. Așadar, creierul meu este 99,99% gol! Creier zisei? învățarăm cu to(n)ții că „partea cea mai importantă a sistemului nervos central la vertebrate, organ al gândirii și al conștiinței la om, este situată în cutia craniană și compusă din trunchiul cerebral, creierul mic și emisferele cerebrale”, adică așa-zisul creier! Și e împărțit în două părți, țâncul, creierul mic (numit și cerebel) și creierul mare, partea situată în regiunea anterioară și superioară a craniului.
Creierul (mare sus și mic jos)
Figurat îi zicem creierului minte, inteligență, judecată. Îi mai zicem creier unui element (unei persoane) care organizează și conduce o acțiune. Ba mai folosim expresia „creierii (sau creierul) munților” pentru locurile cele mai înalte și mai greu accesibile ale reliefului terestru.
Cuvântul creier este moștenit probabil din latinescul cerebrum, prin rădăcina vulgarului latin *crebrum, care a fost inițial *creur în română; grupul -eie- a putut apărea de la întâlnirea a două litere -r- sau neetimologic, cam ca la greier.
Există și alternativa posibilă din forma diminutivă cerebellum, prin rădăcina *crebellum [comparați cu forma variantei regionale creiel și cu criel în aromână și în megleno-română, variantă a lui crier [vezi în dicționarele online la http://www.dex.ro/creier].
Mihai Vinereanu scrie despre creier: «creier (ar. criel, crier, mgl. criel) – 1. organul gândirii și al conștienței; 2. minte, judecată. Lat. cerebrum > *cebrum (Philippide, II, 636; Pascu, Lat., 275) sau lat. c(e)erebelum (Pușcariu, 413; Candrea-Densușianu, 406). Ciorănescu (2552) crede ca ambele soluții sânt posibile. Este neverosimil ca rom. creier să provină din lat. *cebrum din mai multe motive: dispariția lui b (care nu este intervocalic) nu se poate explica, apoi apariția celei de-a doua lichide (r, l) din nou nu se explică. PIE *k’er-, *kerə-, *k’ra-, kerei-, keren- „partea de sus a corpului, cap, corn (la animale cornute), vârf” (Pokory, 574); cf. alb. krije (pl. krerë) „cap, capitol”, skt. śiras „cap, vârf”, av. sarah „cap”, gr. (hom.) καρ „cap”. Prin urmare, creier nu pare să provină din latină, de#i ambele provin de la același rad. PIE. » [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020]. Asta e!
În alte limbi creierul este denumit:
► agy în maghiară (după amicul Imre Nemeth, „ösi örökség a finnugor korból, vö. finn aivot”; așadar e moștenit din proto-fino-ugricul *ajŋe, „creier”, fiind cognat cu finicul aivot și estonianul aju), aivot pl în finlandeză (din proto-finicul *aivo, din proto-uralicul *ajŋe), aju, peaaju în estonă (din proto-uralicul *ajŋe);
Agy
► atsiighąąʼ în navajo;
► beyin în turcă și în azeră (din turcescul otoman beyn - بین, „creier, minte, înțelegere, intelect”, vulgarul lui beyni - بینی, din vechiul turcic anatolian beyni, „creier”, din proto-turcicele *bejŋi, *béñī, „creier”);
► boko în soto;
► brain în engleză, irlandeză și velșă (din medievalele engleze brayn, brain, din vechiul englez bræġen, „creier”, din proto-germanicul *bragną, „creier”, din proto-indo-europeanul *mregʰnom, „craniu, creier”, din proto-indo-europeanul *mregʰ-, „măduvă”, + *men-, „minte, a gândi”), braine și brane în galica scoțiană, brayen și brein în frizonă, brainge în frizonă saterland, brein în olandeză, africană și volapuk;
► butt (puska-) în engleză;
► cerbedhu, cerbeddu, cherveddu, carbedhu, carbeddu, cialbedhu, carvedhu, carveddu, carvedha, celbedhu, ciobedhus, ciorbedhu, gerbedhu, tzalbedhu în sardă, cerbo în esperanto, cerebro în interlingua, portugheză, spaniolă, asturiană, cerebrum în latină, cerveau, cervelle în franceză (din medievalele franceze cerveau, cervel, din vechiul francez cervel, din latinescul cerebellum, diminutiv al lui cerebrum, din proto-italicul *kerazrom, din proto-indo-europeanul *ḱerh₂-s-ro, din rădăcina *ḱerh₂-, „cap”), çervèl, serveło, zerveło, servèl, zhervèl, sarveło, çarvèl, zharvèl, cèlebro în valenciană, cervell în catalană, cervello, cervell în italiană, ciriveddu în siciliană, creier în română și crier în meglenoromână și în aromână (toate, pe diferite căi, din latină, vezi mai sus);
► dimāġ - دماغ în arabă, dimâġ - دماغ în în urdu, dimağ în tătară crimeeană (din rădăcina arabă d-m-ḡ - د م غ );
► eanchainn în galica scoțiană;
► ekn - экн în calmucă;
► empenn-où în bretonă;
► encefal în română (în DEX parte a sistemului nervos central care cuprinde creierul mare, pedunculii cerebrali și bulbul rahidian), encefalo în esperanto, encéphale în franceză, enkéfaloc – εγκέφαλοc în greacă;
► Gehirn (ge- + Hirn) și Hirn în germană, Gehir în luxemburgheză;
► harn în scot, harsen în frizonă și harsings pl în afrikaans, hersenen pl, hersens pl în olandeză, hjärna în suedeză, hjerne în daneză și în norvegiană;
► ḥe - хье în cecenă;
► heili în islandeză și în feroeză;
► hub (kerék-) în engleză;
► inchinn în irlandeză;
► kbaal - ខួរក្បាល în kmeră;
► maġz - мағз în tadjică, mağz - مغز în persană (din persanul medieval mzg, mazg, „creier, măduvă”, moștenit din proto-indo-europeanul *mosgʰos), mezg în zazaki;
► man sà-mŏng - มันสมอง, sà-mŏng - สมอง în thai;
► maskax în somaleză;
► mastiṣk - मस्तिष्क în hindi, mastiṣkam - मस्तिष्क și tejas - तेजस în sanscrită;
► medaḍu - మెదడు în telugu;
► meduḷu - ಮೆದುಳು, mastiṣka - ಮಸ್ತಿಷ್ಕ, miduḷu - ಮಿದುಳು în kannada;
► mee - мээ în chirchiză;
► mejî - مێشک în kurdă;
► mï - ми în cazahă și mi - ми în tătară, miy în tătară crimeeană;
► mime - миме în ciuvașă;
► moakh – מוח în ebraică;
► mogozu - মগজু în asameză;
► mǭng - ສະໝອງ în laoțiană;
► môstishkô - মস্তিষ্ক în bengaleză;
► moyekh – מוח în idiș;
► mozak – мозак în sârbo-croată, mozak în bosniacă și în croată, mozek în cehă, mozg – мозг în rusă, mózg în poloneză, možgani în slovenă, mozh – мозг în bielorusă, moz`k – мозък în bulgară, mozog în slovacă, mózok – мозок în macedoneană și în ucraineană (toate din proto-slavicul *mozgъ, din proto-balto-slavicul *masgas, din proto-indo-europeanul *mosgʰos, „măduvă, creier”; comparați cu persanul mağz - مغز, „creier”);
► muḵḵ - مُخّ în arabă (din proto-semiticul *muḫḫ-, „cap; creier; măduvă”), moħħ în malteză (din arabicul muḵḵ - مُخّ), muxx – مخ în arabă;
► mūḷai - மூளை în tamilă;
► myalá - μυαλά pl în greacă;
► nǎobù - 腦部, 脑部tóu nǎo - 头脑, nǎo - 腦, 脑 în chineză;
► noe - 뇌 în coreeană;
► nōzui în- 脳髄 (のうずい) în japoneză;
► ñusqun în keciua;
► óc, não în vietnameză;
► otak, benak în indoneziană și în malai;
► roro în maori;
► sèvo în creolă haitiană;
► smadzenes pl în letonă;
â ► smegenys pl în lituaniană;
► talaccōṟ - തലച്ചോറ്, mastiṣkkaṃ - മസ്തിഷ്ക്കം în malaieză;
► tarhi - тархи în mongolă;
Cuvântul creier în câteva limbi
► tru în albaneză (din proto-albanezul *taruna, din proto-indo-europeanul *teruno, „delicat, moale”; vezi sanscritul táruṇa - तरुण, „tânăr, proaspăt”, vechiul grec térēn - τέρην, italianul tenero, „moale, delicat”; vedeți că au și aromânii „tru”, dar înseamnă în, întru și provine din latinescul intro, „intru, penetrez”);
► tscharvè în romanșă;
► ṭvini - ტვინი în gruzină;
► u:hnauk - ဦးနှောက် în burmai;
► ubongo în swahili;
► ułeł, uġeġ - ուղեղ în armeană;
► utak în tagalogă;
► ymennydd în velșă;
► ماغزه în paștună.
Creierul nostru, între porunci și căscat (pamflet)
Moto: „„Asta este! Cât trăieşte,/ Omul se transformă-ntruna:/ Pielea feţii se-ncreţeşte;/ Creierul - nu totdeauna!” (Relativităţi, de Sorin Pavel, din „Epigramişti cu sau fără voia lor, 1983)
Creierul nostru depinde de multe lucruri după ideile și sfaturile unui celebru neurochirurg, prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea, care se descria ca fiind doctor, profesor și nu în ultimul rând, om, pe site-ul personal al domniei sale.
Creierul și Creierul și televizorul
A lucrat în Spitalul de Urgență Bagdasar Arseni, unde a făcut peste 23.000 de operații pe creier, iar 17 ani a operat doar copii, cel mai mic dintre aceștia având doar 2 zile. Reputatul chirurg a făcut un top al celor mai importante lucruri pe care le poți face pentru creierul tău, într-un interviu acordat ziarului Libertatea. „Creierul are nevoie de aer curat, de mâncare sănătoasă, fără grăsime, dar cu un dulce bun, precum mierea.
Creierului îi place ciocolata, are nevoie de apă, dar cel mai mult și mai mult îi place zâmbetul”, afirma neurochirurgul în legătură cu sănătatea „computerului” fiecăruia dintre noi. „Cititul, întâlnirile cu oameni dragi, muzica bună, dar mai ales dansul țin creierul sănătos” mai spunea el și nu vedem motivele pentru care nu l-am crede.
Iată care sunt sfaturile pentru o zi sănătoasă, așa cum ni le propune reputatul medic, într-un alt interviu la digi24. Dar fiul meu, Călin, poate își aduce aminte că pe la 11 ani, când îi dădeam un sfat, mi-a zis: „- Tată, când dă cineva sfaturi copiilor? Când nu poate da exemplu personal!” Copiii ăștia.... Mă bucur că are și el copii... Așadar, recapitulând:
► Să ne trezim cât mai de dimineaţă!
► Aerul curat e sănătate pentru creier!
► Te mişti, deci exişti!
► Nu sta nedormit, apoi „ziua bună se cunoaşte după duşul de dimineaţă”!
► Ia micul dejun în linişte, fără telefon și facebook! Au!
► Bea o ceaşcă de cafea sau o cană de ceai încet, liniştit, şi ca plăcere, şi ca digestie!
► Zâmbește! Zâmbetul e cel mai bun prieten al omului, nu calculatorul, mai ales al creierului!
Celule nervoase
► Alimentele uşoare sunt ideale pentru masa de prânz, carnea de curcan și de pește fiind cele mai bune! Nu este bine să mâncăm la prânz mult.
► Masa de seară să fie cât mai uşoară!
► Somnul dulce mult aduce! Cel mai bun somn este între orele 22:00 și 24:00. Opriţi televizoarele, opriţi telefoanele, opriţi toate aceste lucruri, gadgeturile, şi odihniţi-vă!
► Să exersăm creierul, să vorbim în grup, să fim deschiși, să nu fim interiorizați!
► Să ne plimbăm, să facem călătorii, să urmărim lucruri care ne plac, să stăm în lume, să facem cuvinte încrucișate, puzzle.
► Să nu stăm pe loc, adică mintea să meargă incontinuu. Să scriem, să citim. Merg circuitele, merge mintea, merge memoria. Memoria nu trebuie lăsată să zacă.
► Și iată că dansul este dovedit că previne întâlnirea cu tipul ăla nasol, Alzheimer!
Așadar, creierul nostru este una dintre cele mai fascinante mașinării posibile! Că până și Marx și Engels, despre care unii mai de vârsta mea ați învățat la școală, dar nu prea i-ați studiat, „și-au frământat creierii” și au scris că „conștiința și gândirea noastră, oricât de mult ar părea că se situează deasupra simțurilor noastre, sunt produsul unui organ material, fizic, produsul creierului”. Ba Engels, singur, de capul lui, scria că „dacă ne punem însă întrebarea ce sunt în fond gândirea și conștiința și care este originea lor, constatăm că ele sunt produse ale creierului omenesc”.
Că doar știți că „a-și frământa creierii” înseamnă a se gândi intens la ceva, a se gândi precum președintele meu de bloc, care vroia să elimine pesediștii de la scara 2 din comitetul asociației de locatari. Judecați singuri dacă președintele meu de bloc are ce are. Golf! Avion. S-a răzgândit! Decât cu useriștii și Orban, mai bine cu Ciolacu... Ordin!
Dilema cap – stomac
Dacă poetul Coșbuc aprecia că „Rumi adunase-n creier/ Toată cuminția lumii”, Caragiale afirma despre cineva că este „Elementul care organizează și conduce o acțiune. Creierul și sufletul infernalului complot”. Dacă am scrie noi la ce se referea...
Bogza știa bine ce sunt „creierii munților”, adică locurile cele mai îndepărtate și mai greu accesibile ale acestora, afirmând că „moții vin din creierul munților, dau o roată prin târg... și pornesc înapoi”; și Galaction știa definiția, scriind că „a plâns Dănilă și s-a suit în creierii munților”. Acelaș Caragiale era sigur că „în creierii munților era să meargă mai greu ca pe loc șes”.
Noroc că știm să răspundem la întrebarea de la radio Erevan „Ce i-a spus creierul mare creierului mic?”, răspunsul fiind „CeRebel eşti!” Mai știm că Ambrose Bierce l-a confirmat pe Engels, susținând și el cum că sfinția sa „creierul este organul cu care gândim că gândim”, unii neomarxiști, sorosiști și useriști neaflând nici acum dilema.
Pentru unii nu se știe dacă e valabilă metafora cu care se lăuda David Boia în 2018 „Creier. Calculator personal.”, că nu tuturor li se întâmplă, unii muncitori „nelucrând de acasă” în fabrica definită de Mihai Cucereavii („Creierul – fabrică de gânduri”).
Dilemă între rațiune și inimă
Așadar, burta pe carte, că până și Dorel Schor e ferm convins că domnia sa „creierul oboseşte şi de prea multă odihnă”. Chiar și în pandemie!? Trecu! Vine alta? Ascultați și vorbiți permanent, dar fiți atenți ce scoateți pe gâtlej, că ne atrăgea atenția David Boia prin 2019 printr-un paradox aforistic că „biciul limbii loveşte peste creier”.
Dilema asta e confirmată și de traducătorul Dan Costinaş, care ne transmite aforismul domniței Alejandra F. Tort din „Toma las riendas...de tu vida”, 2011, „Inima nu are creier, iar creierul nu are inimă. De aceea sentimentele sunt de neînţeles şi gândurile sunt lipsite de sensibilitate.”
Sunt sigur că nu ne vom lămuri curând, mai ales pe vreme de pandemie și după, cu intrinseca legătură creier – inimă... Dar cui îi pasă? Că politicienii ne cunosc bine, chiar și Cîțul meu de bloc care nu vroia indexarea pensiilior, că „cu cât creierul e mai neted e mai uşor de spălat” (Dorel Schor) sau „creierul spălat nu mai are conştiinţă” (Grigore Rotaru).
Diplome.... fără creier pus la treabă...
Dar dacă îi veți asculta pe acest Cîțu pe Orban, pe demisionarul din SRI, veți plânge după alegerile de anul viitor, că „lacrimile vin din suflet; şi nu din creier” (Leonardo da Vinci). Și dacă vi s-a îmbolnăvit sufletul, Orban, Cîțu, ghinărarul decorat de yanchei, demisionatul neamț, Ciolacu vă vor mânca ficații în continuare și adio majorări de salarii, alocații și pensii. Și atunci să vedeți carantină! Așa că nu prea gândiți bine, nu sunteți exploratori, deoarece „creierul este o lume care constă dintr-un număr de continente neexplorate şi mari întinderi de teritorii necunoscute” (Santiago Ramon y Cajal).
Atenție și la alegerea prietenilor, cu folosirea sufletului și a creierului, ținând seama de cele scrise de Mircea Eliade în Romanul adolescentului miop („pe noi ne legau creierele, nu sufletele”). La alegerea partenerului folosiți și inima, dar nu neglijați creierul, că o să vă pară rău. Cam așa am ales-o eu pe Viorica! Și n-am dat-o-n bară!
Pe cei pe care îi veți vota e treaba fiecăruia, dar și a tuturor! Că dacă alegeți iar proști, care dacă își pierd diplomele uită ce facultăți de apartament au absolvit și ce doctorate de securitate națională au luat, ajungeți la vorbele lui Horaţiu Mălăele din 2013, cum că „proştii sunt purtători ilegali de creiere”.
Sinistru.....
La folosirea unuia dintre organe cu predilecție sau a amândurora, dilema inimă – creier ne-o înlătură Valeriu Butulescu în Imensitatea punctului („În inimă nu poţi păstra nimic. Acolo totul curge. În creier se acumulează totul: iubirea şi ura, teama şi curajul, viciul şi virtutea. Creierul este sediul central al contradicţiilor noastre.”). La votare, anul viitor, aveți opțiuni...
Că de, se poate spune despre dumneavoastră cum a spus Joe despre Jerry în filmul artistic Unora le place jazz-ul (Some like it hot, care i-a avut în rolurile principale pe Marilyn Monroe, Tony Curtis, Jack Lemmon și George Raft) din martie 1959: „Are un gol în stomac şi i s-a extins deja către creier”. Că așa e cu organele astea, inclusiv cu nasul care în caz de covid 19 își pierde funcția, adică mirosul, dar tot el, „nasul nu simte când creierul s-a stricat” (Lelung Chebai Dorje în Autobiografie, 1724).
Uite că până-n pandemie, Ştefan Marinescu, în revista „Cugetul" (își) făcea un autoportret de medic, nespecificând anumite erori (Cum părul s-a rărit mereu/ N-a fost nici pentru creier greu/ Să-mi scoată rând pe rând din cap/ Erorile lui Esculap). Iar prin 2010, pe „când pleca odată, la război, un om...”, Liviu Zanfirescu definea un I.Q. al unui creieraș (Nu mai vrea măsură cana/ Şi-l cam strânge clopul./ Are cap cât damigeana,/ Creierul? Cât dopul!).
Dar poate cei de mai sus nu știu că totu-i relativ, n-au citit „Epigramişti cu sau fără voia lor” din 1983, că ar fi aflat de la Sorin Pavel ceva despre relativităţi (Asta este! Cât trăieşte,/ Omul se transformă-ntruna:/ Pielea feţii se-ncreţeşte;/ Creierul - nu totdeauna!).
Legătură
Cum scriam mai sus, doctorul ne recomandă să folosim creierul, că altfel pățim ca în povestea lui Aurel Buzgău, care a cugetat, a existat, dar n-a mai rezistat în 2005 (din „Cuget, deci exist, dar nu mai rezist”), când definea atacul cerebral (Creierul, nefolosit/ Şi uitat, şi părăsit,/ Într-o zi de disperare,/ A decis să se omoare). Ptiu, drace! Să scuipăm în sân!
Acum (la https://www.youtube.com/watch?v=dXxPtQ_Enw4) vă invit să aflați câteva secrete ale creierului și despre undele cerebrale, 10 lucruri șocante despre creierul uman, dar și vreo 50 de curioziăți fascinante despre acest creier. Fiindcă scriam noi despre alegerea cu (la https://www.youtube.com/watch?v=u7kHfAsxigg) inima sau cu creierul, să știți că cele două organe pot fi și reconectate (Gregg Braden și reconectarea dintre inimă și creier)!
Nuci seci
Nemintea minții, de Gheorghe Văduva
Și ca să mai și glumim, să știți că cineva explică într-o conferință de ce (la https://www.youtube.com/watch?v=bS3tFy4QGJQ) femeile și bărbații gândesc în mod diferit! Și fiindcă articolul a început a fi scris în luna noiembrie, ar fi păcat să nu revedeți gândurile, emanate de un biet creier, despre această lună (vezi „Jocuri de cuvinte – noiembrie”).
Cu creierul obosit sau sprinten, să fiți iubiți!
Fișierul în format pdf este la: Jocuri de cuvinte - creier.pdf
NC
-->
Comentarii