Jocuri de cuvinte -furtună (1)

Jocuri de cuvinte - furtună

Geografie lingvistică

 

       Furtună

 

       Moto: „Dispăruse sfântul soare,/ Ne-am făcut bagajele,/ O furtună dinspre mare,/ Spală-acuma plajele.” (Furtuna, de Vasile Iuşan, din Estivale, 2009)

 

       Cum ați simțit-o de multe ori, stiți bine ce e o furtună. Este acel fenomen meteorologic caracterizat de un vânt puternic însoțit de averse de ploaie, de grindină și de descărcări electrice, adică o vijelie. Specialiștii ne familiarizează și cu furtuna solară, iar literații, la figurat, cu un zbucium, cu o tulburare sufletească. Scrisei de furtună (la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/08/jocuri-de-cuvinte-vant.html), când am scris despre vânt, de nor (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-nor-1).

       Cuvânt scris în limba română întâi de Neculce într-un letopiseț, are etimologia, potrivit MDA2 (2010), „E ngr φουρτούνα, lat fortuna”, iar potrivit DEX '09 (2009) - „din ngr. furtúna”. Se pare că am moștenit cuvântul din cuvântul latin fortūna, „avere, noroc”, derivat din fors, „șansă, noroc”, în cele din urmă de la *bʰer-. Deși unii cred că e mai puțin probabil să fie moștenit din grecescul fourtoúna - φουρτούνα, „furtună, vijelie pe mare”, moștenit din grecescul bizantin phortoúna - φορτούνα, „împrumutat” prin venetul fortuna, din latinescul fortūna, eu mențin moștenirea greacă, mai ales dacă comparați și cu furtunë în albaneză și furtunã în aromână.

       Mihai Vinereanu scrie despre furtună: «furtună (ar., mgl. furtună) - vânt puternic însoțit de ploaie, vijelie. Lat. fortūna „noroc” (Pușcariu, 686; Candrea, Densușianu, 702; REW, 3458; Ciorănescu, 3541); cf. it. fortuna, fr. fortune, sp. fortuna. În spaniolă, pe lângă sensul de „noroc, Mansă”, are și pe acela de „furtună pe mare”, dar acest sens nu există în italiană și franceză. Din mgr. φουρτοΰνα > tc. furtuna, fortuna; cf. alb. furtunë „furtună”.

       Walde (I, 534) consideră că lat. fortuna provine de la fors „soartă, șansă” care vine, la rândul său, din PIE *bhķtis, bhķtus. Der: furtunos.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].

 

       În câteva limbi cuvintele corespondente sunt:

 

 alaco în quenia;

 āndhī - آندھی în urdu, āndhī - आंधी în hindusă (din sauraseni prakrită [termen?], din sanscritul andhikā - अन्धिका);

 anfa în irlandeză;

 anorersuaq în groenlandeză;

 arashi - , bōfū - 暴風 (ぼうふう) în japoneză;

 aravai, yvytuatã în guarani;

 arkùn în casubă;

 ʿāṣfa - عَاصْفة‎ în arabă hijazi, ’iaʕʂār - عَاصِفَة în arabă;

 audra în lituaniană;

 auka în latgaliană;

 auratge în occitană (provensală);

 badai în indoneziană și în malai;

 bagyo în bikol central, cebuano, higaonon și tagalogă;

 bão în vietnameză;

 báridávár în țigănească;

 barr-amzer, taol-amzer în bretonă;

 beuye în valonă;

 boʻron în uzbecă, bora în turcă (posibil o derivație din proto-turcicul *bora-, „vânt de nord; a ninge puternic”), boraan - бораан în tuvenă, boran - боран în cazahă, boran - بوران în uigură, boran în tătară crimeană, boroon - бороон în altaică de sud, boroon - бороон, boroon cașkyn - бороон чапкын în kârgâză, buran - буран în bașchiră, rusă și tătară, buron - бурон în tadjică;

 boloҺo - болоҺо în dolgană;

 borrasca în portugheză și în spaniolă, burrasca în italiană, burrasca, purrasca în sicíliană (din latinescul târziu borrās, „vânt de nord”, din grecescul antic Borrhâs - Βορρᾶς, de pe acolo vine „boreal”);

 bou6 fung1 - 暴風 în chineză cantoneză;

 bouře, bouřka în cehă;

 bovadice, stravint, temporâl, tristimp, borascjade, burlaç, codebuje, straleche în friuliană;

 bui, onweer, onweersbui în neerlandeză;

 bura - бура în bielorusă, macedoneană, rusă, sârbă și sârbo-croată, burja - буря în bulgară, erza, rusă și ucraineană, búrka în slovacă, burza în poloneză (în final din persanul bure ČćŃĺ, „borax”);

 chich iik’ în maya yucatèque;

 cwthwm în velșă;

 davyl - давыл în nogaï, dawıl - давыл în tătară, dawıl - дауыл în cazahă și în bașchiră;

 dharuɓa, dharuba în shimaoré, dhoruba în swahili;

 dhumuha - ধুমুহা în assameză;

 doineann în galică scoțiană și în irlandeză;

 dorrin în manx;

 ekaitz în bască;

 eśem - 𐔴𐕝𐔴𐕌 în aghwan;

 fēngbào - 風暴风暴 în chineză;

 fırtına în azeră și în turcă (din turcicul otoman fırtuna - Řćäĺ, „furtună”, din venetul fortuna, din latinescul fortūna), fortunale în italiană, fourtoúna - φουρτούνα în greacă, furtunã în aromână și megleno-română, furtună în română, furtunë în albaneză;

 ganolvsgi agasgi - ᎦᏃᎸᏍᎩ ᎠᎦᏍᎩ în cherokee;

 groza - грозa în rusă;

 harasaat în turcmenă;

 higin - хигин în evenki, hugi - хуги în even;

 hurricane în engleză („uragan”, din spaniolul huracán, în final din *hurakā în taíno; din spaniolul huracán au derivat: furacão în portugheză, hȁriken în sârbo-croată, huragan - הורריקאַנעס în idiș, huragan în poloneză, hurricane în engleză, hurrikán în maghiară, Hurrikan în germană, orkaan în afrikaans și în neerlandeză, Orkan în germană, orkán în maghiară, òrkān în sârbo-croată, orkan în daneză și în suedeză, orkan, orkaan în papiamentu, ouragan în franceză, uragán - урага́н în rusă, ȕragān în sârbo-croată, uragano în italiană, urahán - урага́н în ucraineană, zouragan în franceza creolă dominicană);

 

furtun%C4%83%2002%20un%20ouragan.jpg

 

Un ouragan vu de l'espace (uragan văzut din spațiu)

 

 oväder în suedeză (din vechile norvegiene úveðr, óveðr, din proto-germanicul *unwedrą, „vreme, furtună”; echivalent cu o- + väder);

.....

 shturem - שטורעם m în idiș, sterrym în manx, stoarbma în sami de nord, stoarm în frizonă de vest, Stoarm în frizonă saterland, stoirm în galică scoțiană și în irlandeză, štorm - шторм în bielorusă, bulgară, rusă (pe mare) și ucraineană (pe mare), storm în afrikaans, daneză, engleză (din medievalul englezesc storm, din vechiul englezesc storm, „furtună; o furtună de săgeți; tulburare, neliniște; zarvă, tumult; năvălire, atac, atac violent”, din proto-vest-germanicul *sturm, din proto-germanicul *sturmaz, „furtună”, din proto-indo-europeanul *(s)twerH-, „a se roti, a se învârti, a deplasa”), neerlandeză, norvegiană, suedeză și velșă, ŝtormo în esperanto, stormur în feroeză și în islandeză, stormvejr în daneză, stormwind în neerlandeză, storom, ystorm în velșă, Stuerm în luxemburgheză, sturem în föhr, Sturm în germană (din medievalul germanic și germanicul sturm, „furtună”), sztorm în poloneză (pe mare), thunderstorm în engleză (din thunder, „tunet”, + storm, „furtună”);

....

 taanpet în métchif, tanpèt în haïtiană creolă, tempaête în normandă (Normandia continentală), tempest în bretonă și în engleză, tempesta în italiană, interlingua și napolitană, tempèsta în occitană (provensală), tempesta și tempestat în catalană, tempestad în spaniolă, tempestade în galiciană și în portugheză, tempestas în latină, tempesto în ido, tempête în franceză (din vechiul franțuzesc tempeste, din latinescul tempesta < tempestās), tempête în normandă (Jersey), tenpesta în istriotă, timpesse în valonă, timpesta în corsicană și în sicíliană;

 taifū - 台風 (たいふう) în japoneză, taifun - тайфун în cazahă, Taifun în germană, taifun în albaneză, română (uragan în Pacific, din germanicul Taifun, din englezescul typhoon), taifun, topan în indoneziană, taifun, tyfon în daneză și în norvegiană, taifūnas în lituaniană, taifuni în swahili, taifūns în letonă, taifuun în estonă, taifuuni în finlandeză, ṭaiphun - টাইফুন în bengaleză, ṭaipuni - ტაიფუნი în gruzină, tajfún - тайфу́н în bielorusă, bulgară, rusă și ucraineană, tajfun - тајфун în macedoneană și în sârbo-croată, tájfun în maghiară, tajfun în cehă, poloneză, slovacă și slovenă, tajfuno în esperanto, taufan în malai, tayfun - тайфун în kârgâză, tayfun - טײַפֿ în idiș, tayfūn - طُوفَان m în arabă, tayfun în azeră, turcă, turcmenă și uzbecă, ṭayifūn - ටයිෆූන් în singaleză, teiffŵn în velșă, tʻayfun - թայֆուն în armeană, tifón în spaniolă, tifone în italiană, tifoon în afrikaans, tifun - טיפון în ebraică, tíofún în irlandeză, ṭūfān - طُوفَان în arabă, tūfān - طوفان în urdu, tūfān - طوفان în uigură, tūfān - तूफ़ान în hindusă, tufão în portugheză, tufân - طوفان în persană, tufân - طوفان în talish, tüfon - тӯфон în tadjică, tuinghpwan: - တိုင်ဖွန်း în birmaneză, tūphān - ਤੂਫਾਨ în punjabi, tūphān - तूफान în hindusă, tuphānu - తుఫాను în telugu, tyfon în suedeză, tyfónas - τυφώνας în greacă, tyfoon, taifoen în neerlandeză, typhon în franceză („vârtej”, este atestat încă din 1504), typhoon în engleză (textele în limba engleză menționează typhon, tipon ca cuvânt grecesc pentru „vârtej” cel puțin din anii 1550, referindu-se la grecescul antic tuphôn - τυφῶν, tuphṓs - τυφώς, „vârtej”, acesta din urmă atestat de la Eschil, Tuphôn - Τυφῶν, „Typhon, părintele vântului”);

 

furtun%C4%83%2003%20cuvantul.jpg

Cuvântul furtună în câteva limbi

 

 tasafayt în chaoui;

 tašeta în yámana;

 taufa în tongan;

 tăvăl - тӑвӑл în ciuvașă;

 temporal în catalană, galiciană și spaniolă, temporale în italiană;

 thúella - θύελλα în greacă antică, thýella - θύελλα în greacă;

......

 torm în estonă, tormenta în aragoneză, asturiană, galiciană, occitană (provensală), portugheză și spaniolă, tourmente în franceză;

 tornadă în română (din franceză), tornade în franceză (din spaniolă), tornado în engleză (din englezescul anterior ternada, atestat din anii 1550 ca termen nautic pentru o furtună cu vânt, din spaniolul tronada, „furtună”, de la tronar, „a tuna”, din latinescul tonō, „a tuna”, din proto-indo-europeanul *(s)tenh₂-, „a tuna”; o și r au fost inversate în engleză, metateză, sub influența spaniolului tornar, „a răsuci, a întoarce”, din latinescul tornō, „a întoarce”) și în spaniolă (din englezescul tornado);

 tōvaz în livoniană;

 trebón, treboada în galiciană;

 tuisku în finlandeză;

 vendaval în portugheză și în spaniolă;

 vētra în letonă, vėtra în lituaniană;

 viesulis în letonă;

 vifor în română („furtună de zăpadă”), vihar în maghiară și în slovenă, vihor - вихор în sârbo-croată (toate din vechiul slavonic bisericesc vixŭrŭ - вихъръ, furtună de vânt”, din proto-slavicul *vixъrъ);

 vijelie în română (posibil din a vâjâi).

 Continuare la: 

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-furtuna-2

Eseul în format pdf este la: Jocuri de cuvinte - furtună.pdf

Eseul este și la: 

https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/10/jocuri-de-cuvinte-furtuna.html

 

       CN

 

 

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Victor Bivolu a răspuns la discuția Victor Bivolu FARMECUL CARTOFILIEI – MEMORIA CĂRȚII POȘTALE – PORTUL BRĂILA din Hobby-Club Cronopedia
Alte cărți poștale cu portul brăilean:
Acum 6 minute
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Portul Brăila este unul dintre cele mai mari porturi fluviale românești. Situat pe Dunăre, de la…
Acum 8 minute
Ioan Muntean – în noiembrie e prea târziu (cybersonet xxx) prin Cronopedia
Sursă: Ioan Muntean – în noiembrie e prea târziu (cybersonet xxx) – Cronopediada grup – Cronopedia…
Acum 7 ore
postarea de blog a lui Ioan Muntean a fost prezentată în Cronopediada grup
Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie
07. (poezie, cybersonet)

în noiembrie e prea târziu…
Acum 7 ore
Ioan Muntean a apreciat postarea de blog a lui Ioan Muntean Ioan Muntean - în noiembrie e prea târziu (cybersonet xxx) în Cronopediada grup
Acum 7 ore
Ioan Muntean a postat o postare pe blog în Cronopediada grup
Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie
07. (poezie, cybersonet)

în noiembrie e prea târziu…
Acum 9 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu PASSACAGLIA - careu definiții rezolvat în Hobby-Club Cronopedia
Acum 13 ore
ELENA AGIU-NEACSU a răspuns la discuția ELENA AGIU-NEACSU 4509. rime: menestrel / lapte
 rime: criza / destul
Acum 21 ore
ELENA AGIU-NEACSU a răspuns la discuția ELENA AGIU-NEACSU 4509. rime: menestrel / lapte
rime: cavaler / orizontul
UNUI TĂNTĂLU
 
Se pretinde cavaler,
Dar e mai degrabă tontul,
Că îngust…
Acum 21 ore
ELENA AGIU-NEACSU a postat o discuție
   UNUI PRETINS SCRIITOR Nimeni nu era ca el,Se credea un menestrel,Însă când i-apăru carte,Am…
Acum 21 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Acum 23 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Cabana Gura Zlata este unul din punctele de intrare în Parcul National Retezat alături de cabanele…
Acum 23 ore
Mai Mult…
-->