Jocuri de cuvinte - pat
Geografie lingvistică
Pat
Moto: „A trecut din pat în pat,/ Progresiv a avansat.../ Azi în «structurà» e mare/ Şi dă lecţii... de pudoare...” (Corecţie la lecţie..., de Constantin Enescu, 2012)
Din vreo 70 de definiții patul are semnificații diverse. În primul rând ne gândim la piesa de mobilier, prevăzută de obicei cu somieră sau cu saltea, mobila împreună cu lenjeria, cu așternutul respectiv. Ne gândim apoi, în jocul de șah, la situația în care un jucător, fără a fi în poziție de șah, nu mai poate face nicio mișcare și este obligat să înceteze jocul, partida declarându-se remiză. Ne vom gândi și la mai multe paturi!
Pat (mobilă)
DEX '09 (2009) ne dă etimologia: „din fr. pat”. Serios? Adesea se crede că ar fi moștenit din grecescul pátos - πάτος, „cale, drum pietruit”, dar ar fi posibil și din latinescul pactum, „prins, fixat, plantat”, cu pierderea literei -p- în rezultatul normal, *papt, explicabil prin disimilare față de consoana inițială.
Mihai Vinereanu scrie despre pat: «pat (ar. pat) – 1. mobilă de dormit, așternut; 2. strat, sol, răsadniță; 3. partea de lemn a punții. Gr. πάτoς „drum pietruit” (Meyer, Alb. St., 4, 73; Candrea/ Densușianu, 1356; Tiktin; Philippide, II, 726; Capidan, 217). Ciorănescu (6200) crede, în mod eronat, că provine din lat. pactum „pact, tratat”; cf. it. patto „pact”. În italiană mai există o altă formă (dial.) patto „paie pentru fertilizarea solului”, la care se referă Ciorănescu, fiind omonim cu cealaltă formă, it. patto „pact”, precum și it. (dial.) (rar) impatto „așternut pentru animale”. Acest impatto are, probabil, aceeași origine cu rom. pat, dar acesta nu provine din latină, ci din una din celelalte limbi italice; cf. alb. petë „strat (de ceva), piatră plată”, alb. pat „podea, etaj”. Vasmer (Gr., 112) crede că ven. pato, scr. pat „sul de căpătâi” provin din gr. Πατερov „căpătâi la pat”. Pe lângă acestea, forme similare, cu sens identic, apar în limbile germanice. Astfel, avem n.g.s. Bett, eng. bed, v.g.s. betti, got. badi. Toate aceste forme germanice au același sens ca în română, acela de „pat”. Barnhart (85) consideră că, eng. bed provine din PIE *bhedh/, bhodh/ „a săpa” (IEW, 113). Autorul arată că legătura semantică cu a săpa constă în faptul că, în vechime, era săpată o groapă care servea ca loc de odihnă, sens care n-a dispărut din germanice, dar nici din română. Astfel, în engleză bed înseamnă, ca și în română, atât „mobilă de dormit”, cât și loc „săpat pentru a cultiva plante” (cf. garden bed „pat de flori”), precum și albia unui râu, sens inexistent în română. Pe de altă parte, Reichenkron (145) crede că provine din PIE *ped-, *pod/. Origine traco/dacă. Der: pătuț, pătucel, pătulean etc.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020]. PIE înseamnă mai sus proto-indo-european (nota noastră, n.n.). Așa că lăsăm la o parte franțuzescul pat.
În câteva limbi pat se traduce prin:
֎ 6zaon - 床 în chineză wu;
֎ abati în ewe;
֎ acʷarta - ацәарҭа în abhază;
֎ ʾalga - ኣልጋ în amharică;
֎ æⁿda - ඇඳ în singaleză;
֎ ágy în maghiară [din proto-finno-ugricul *aďe, „loc acoperit pentru culcare (dormit), prin acoperire pregătește un loc pentru culcat / dormit; fă paturile”];
֎ akwa în igbo;
ágy
֎ apishimon, nibaagan în ojibwe;
֎ ʿärat - ዐራት în ge'ez și în tigrină;
֎ ʿarsā - ܥܪܣܐ în aramaică creștină palestiniană, ʿarsā - עַרְסָא în aramaică ebraică babiloniană, ʿarsā - ערסא în aramaică ebraică palestiniană, ʿarsā - ܥܱܪܣܴܐ în aramaică clasică siriacă;
Ein Bett (Beet)
֎ baad în frizonă de nord (Föhr-Amrum), Bääd în frizonă Saterland, Bad în germană plautdietsch, bädd în suedeză, badi - 𐌱𐌰𐌳𐌹 în gotică, balentiela în palenquero, bed în afrikaans, engleză, neerlandeză și volapük (din medievalele engleze bed, bedde, din vechiul englez bedd, din proto-vest-germanicul *badi, din proto-germanicul *badją, „loc-de odihnă, strat în grădină”), bêd în frizonă, beð în islandeză, bèd în limburgheză, bédde în flamandă occidentală, bedde în saxonă neerlandeză, beddo – ベッド în japoneză (din englezescul bed), bedi în chichewa și în sranan, bedo în esperanto, bédot, bédière, bauge în normandă, beed în frizonă de nord (Mooring), Beet în germană (pentru plante), bet – בעט în idiș, bet în tok-pisină și în vilamoviană, Bett în germană, germană alemannică și luxemburgheză (din medievalele germanice bet, bette, din vechiul germanic betti, din proto-germanicul *badją, „parcelă, mormânt, loc de odihnă, pat”, poate, dacă inițial era „loc de dormit săpat”, din proto-indo-europeanul *bʰedʰ-, „a săpa”), Bettstelle în germană;
֎ besergen - ᠪᡝᠰᡝᡵᡤᡝᠨ în manchu;
֎ bestar - بستر în persană, bistar – бистар în tadjică, bistar - بستر în urdu, bistar - बिस्तर în hindusă, bistarā - ਬਿਸਤਰਾ în punjabi, bister – بستر în turcă otomană, bistrā - ਬਿਸਤਰਾ în pandsabi;
֎ bichānā - बिछाना în marathi, bichana - বিছানা în bengaleză, bichānuṁ – બિછાનું în gudjarati, bisona – বিছনা în assameză (toate din persană);
֎ borło în sorabă de sus;
֎ briŋ în balante-ganja;
֎ ca în zazaki;
֎ cama în asturiană, galiciană, portugheză și spaniolă (din latinescul târziu cama, „pat”, posibil din grecescul antic khamaí – χαμαί, „aproape de pământ”, așa cum a spus Isidorus: „Cama est brevis [lectus] et circa terram; Graeci enim χαμαὶ breve dicunt” (Cama este un [pat] mic aproape de pământ; grecii chemați χαμαὶ la lucruri mărunte; alte etimologii pot include originea celtică - gaulică sau iberică);
֎ çarpayı în azeră, čerpɑ̄yæ - چرپايه în arabă irakiană;
֎ catre în spaniolă;
֎ chhn̂g - 床, bîn-chhn̂g - 眠床), chhn̂g-pho͘ - 床鋪／床铺 în chineză min nan, chhòng - 床, mìn-chhòng - 眠床 chineză hakka, chuáng - 床, chuángpù - 床鋪／床铺, shuìpù - 睡鋪／睡铺, wòtà - 臥榻／卧榻 (literar) în chineză mandarină, chuáng - 床 în chineză, chuáng - 床 chineză mandarină (Pinyin), cong4 - 床, cong4 pou1 - 床鋪／床铺, ngo6 taap3 - 臥榻／卧榻 (literar) chineză cantoneză;
chimdae - 침대, jamjari - 잠자리 în coreană;
֎ chráikh în tsolyáni;
֎ cloc - ϭⲗⲟϭ în coptică sahidică, cloč - ϭⲗⲟϫ în coptică bohairică;
֎ couche în franceză („pat”, literar, de la verbul coucher, „a se culca”, dar și „strat”, de flori, de ozon etc.);
֎ crivati, cãrvat în aromână (din grecescul kreváti – κρεβάτι, „pat”);
֎ cubīle în latină;
֎ daari în songhaï koyraboro senni;
֎ damm în dogon;
֎ dilan în bambara;
֎ dtiang - เตียง în thai;
֎ düşek în turcmenă;
֎ eik-ya – အိပ်ရာ în birmaneză;
֎ éres - עֶרֶשׂ în ebraică;
֎ eršu - 𒄑𒈿 în akkadiană;
֎ evní – ευνή în greacă
֎ faloṅ - ꠙꠣꠟꠋ, bisna - ꠛꠤꠍꠘꠣ în sylheti;
֎ farš - فرش în arabă tunisiană, firāš - فِرَاش în arabă modernă;
֎ gado în hausa;
֎ ganitli - ᎦᏂᏟ în cherokee;
֎ giaciglio în italiană;
֎ gitanda, uriri în kikuyu;
֎ giường (床) în vietnameză;
֎ glan în bambara;
֎ guche în tourangeau;
֎ gulta în letonă;
֎ guolis în lituaniană;
֎ gwele în bretonă, gweli în corni, gwely în galeză;
֎ hаrаvааjа - һараваайа în tofalară;
֎ hāsige - ಹಾಸಿಗೆ în kannada;
֎ hingaan în tagalogă;
֎ i͡ačuon - ячуон în chineză dungan;
֎ ibusun în joruba;
֎ igliq - ᐃᒡᓕᖅ în inuktitut, ingleq în yup'ik;
֎ ilava în kotava;
֎ itranɗa în shingazidja, itranɗa, itanɗa în ngazidja comoriană (dialect nordic);
֎ ivatan în ichehan;
֎ jet în friuliană;
֎ jylkyjolgyn – йылӄыёлгын în ciucotcă;
֎ ka·ma în central Sierra Miwok
֎ káa xhexhx'u yeit în tlingit;
֎ kabann în creolă guadelupeză și în haitiană;
֎ kama în chichewa, kabuverdianu, palenquero, papiamento și tagalogă (vezi cama);
֎ karavat – карават în kârgâză și în kumică, karavot în uzbecă, karawat – карауат în bașchiră, karwat – كارۋات în uigură, kerebet – керебет în kârgâză, kerewet - кереует în cazahă, kırabaat – кырабаат în iakută, kravac` - краваць în bielorusă, kravatʹ - кравать în ciuvașă, krawat în turcmenă, krevat - креват în bulgară, krevat în albaneză, kreváti – κρεβάτι în greacă, krevet - кревет în macedoneană, sârbă și sârbo-croată, krevet în bosniacă și în croată, krobat`r - кроватьр în mokșa, krovat în uzbecă, krovat` - кровать în even, mari, kârgâză și rusă, krovàtti în griko, krowat în turcmenă, kruvat – круват în lezgină (rusism), qarawat – карават în tătară, qerewêle, qeryolle - قهریۆڵه în kurdă (din medievalul bizantin grec krebátion - κρεβάτιον, din grecescul antic krábbatos - κράββατος, „pat, culcuș, saltea”);
֎ kat - кат, kati xob - кати хоб în tadjică;
֎ katil în malai, kaṭṭil – கட்டில் în tamilă;
֎ kawitu în mapuche;
֎ kharob în nama;
֎ khāṭ - खाट în nepaleză, khôṭô – ଖଟ în orija;
֎ kitanda în swahili;
֎ klíni – κλίνη în greacă;
֎ koíti – κοίτη în greacă;
֎ kójka – ко́йка în rusă, koyka - койка în kârgâză;
֎ kooi în afrikaans;
֎ ḳraoṭ – კრაოტ în bats;
֎ krɛɛ deɛk - គ្រែដេក în kmeră;
֎ ksudaj cka - ксудай чка, keb - кьеб (pentru copii) în lezgină;
֎ kyawkǂi·¢nam în kutenai;
֎ lagad - لګډ paștună;
֎ laktu în chaoui;
֎ lal în wolof;
֎ laq̇vra - ლაყვრა în svan;
֎ leaba în irlandeză, leabaidh în galică scoțiană;
֎ lecc în lombardă, lecho în spaniolă, lecto în interlingua, lectus în latină (participiul pasiv perfect al lui legō, „aleg, selectez”), lèit în occitană și în provensală, leit în gallo, leito în aragoneză, galiciană, portugheză, lët în romagnolă, lét în valonă, lèt, lèto, leto în valenciană și în venetă, leta în faliscană, letg în retoromană sau romanșă, lett în lombardă, lette în tarantino, letto în italiană, lettu în corsicană și în siciliană, letu în sardă, lheito în mirandeză, lièch în occitană și în provensală, liet în normandă (Jersey), lieto în istriotă, lietto în napolitano-calabreză, lit în franceză (din vechiul francez lit, din latinescul lectus) și în normandă (continentală), lite în novială, lito în esperanto și în ido, ljat în dalmată, llet în normandă (Guernsey, continentală), llit în catalană și în normandă continentală, lyet în normandă Sark (toate, pe diferite căi, din lectus în latină, participiu perfect pasiv al lui legō, „aleg, selectez”);
֎ legló – легло́ în macedoneană și în bulgară;
֎ lhiabbee în manx;
֎ lii în métchif;
֎ lili în creolă mauriciană;
֎ lížko – лі́жко în ucraineană, lóžak - ложак în bielorusă, łože, łožo în sorabă de jos, łóżko în poloneză, lôžko în slovacă, łožo în sorabă de sus, lůžko în cehă (din proto-slavicul *lože, „pat”, acesta din proto-indo-europeanul *logʰ-yo-m, din *legʰ-, „a se așeza culcat, a fi in poziție de odihnă”, echivalent cu *logъ, „bază, vizuină”, + *-je);
֎ logini - ლოგინი în gruzină;
֎ lova în lituaniană, luova în samogitiană;
֎ ma'pata în chamicuro;
֎ mahčakal - մահճակալ în armeană;
֎ maṃca - ಮಂಚ în kannada;
֎ mänga – маьнга în cecenă, mängi – маьнги în ingușetă;
֎ mbeto în lingala;
֎ mbonq în zhuang;
֎ metta - മെത്ത în malaialam;
֎ mìng-chòng - 眠床 în chineză min dong;
֎ mitā - מִטָּה în ebraică;
֎ moēga în tuvaluană, moenga în maori;
֎ mpa în akan;
֎ nāmūsiyya - ناموسيّة în arabă marocană;
֎ nedoko - ベッド, 寝床 (ねどこ) în japoneză;
֎ ntala în gumuz;
֎ nyal khri – ཉལ་ཁྲི în dzongkha, nyeti – ཉལ་ཁིྲ་, nyal khri - ཉལ་ཁྲི în tibetană;
֎ nyoszolyá în țigănească;
֎ ochyān – ओछ्यान în nepaleză;
֎ ohe în bască;
֎ or - ор în mongolă, orn – орн în kalmucă, orndg – орндг în kalmucă, orojn - орон în buriată, oron – орон în iakută, oru - ᠣᠷᠤ în mongolă;
֎ otanda în luo;
֎ pakka – పక్క, paḍaka – పడక în telugu;
֎ palang - پلنگ în urdu, palang - पलंग în hindusă, palaṅg – પલંગ în kachchi, palaṅg - પલંગ în memoni, palaṅka - ପଲଙ୍କ în orija, paloṅ – পালং în bengaleză;
֎ pat în română și în aromână, pato în țigănească;
֎ paṭukkai – படுக்கை în tamilă;
֎ pengaw în coasta Bajau de vest;
֎ pet în chuukeză (Micronezia);
֎ peti în finlandeză (din suedezul bädd, din vechiul nordic beðr, din proto-germanicul *badją; dublet al lui patja);
֎ pį̏ęʼéna în taos;
֎ piltra în caló;
֎ piltra în spaniolă (colocvial);
֎ pitudturan în kapampangan;
֎ pascjélʹ - пасце́ль în bielorusă, postelja - постеља în sârbă și în sârbo-croată, pościel în poloneză, postel în cehă, posteľ în slovacă, postélʹ - посте́ль în rusă, postelʹ - постель, postelja – постеля, posʹtelʹ - посьтель în ruteană, postela – постела, postelka - постелка, postelnina - постелнина în macedoneană, postelja - постелꙗ în vechea chirilică, pȍstelja - по̏стеља în sârbo-croată, postelja – постеля, postélka - посте́лка în bulgară, postelja în croată și în slovenă, postílʹ - постíль în ucraineană, pöstiľă în polabă, póstol, póstola în sorabă de jos (din proto-slavicul *posteľь, „lenjerie de pat”, din *po- + *stьlati, „a întinde”, + *-jь);
֎ puñuna în quechua;
֎ pʼɛkʷʼor - пӏэкӏор, ğʷolˢəpʼɛ - гъолъыпӏэ, wošɛkʷur - ошэкур în adige;
֎ QongDaq în klingoniană;
֎ ranjang în indoneziană și în malai;
֎ raxtexâb - رختخواب în persană, raxtixob – рахтихоб în tadjică;
֎ refaresol, r'efaresol în solrésol;
֎ ʿrš - 𐎓𐎗𐎌, mṭt - 𐎎𐎉𐎚 în ugaritică;
֎ rúm în islandeză;
֎ sac̣oli – საწოლი în gruzină;
C uvântul pat în câteva limbi
֎ saingg în elfdaliană, säng în estonă și în suedeză, seaŋga în sami de nord, seng în daneză și în norvegiană, siâŋgg în sami skolt, song în feroeză, sänky în finlandeză (vezi „säng” in Metsmägi, Iris; Sedrik, Meeli; Soosaar, Sven-Erik (2012), Eesti etümoloogiasõnaraamat, Tallinn: Eesti Keele Instituut, →ISBN);
֎ sariir în somaleză, sarīr - سرير în arabă, sarīr - سرير în arabă hijazi, sarīr سَرِير în arabă modernă, serīr - سرير în arabă egipteană, sɪriːr - سِرِير în araba golfului;
֎ śayyā - शय्या în hindusă, śayyā - शय्या în sanscrită, śayyā - શય્યા în;gudjarati, seyyā în pali;
֎ shtrat în albaneză (din latinescul strātum, „așternut, cuvertură de pat, pătură, pernă; pat, canapea”, de la strātus, participiu perfect pasiv al lui sternō, „aștern, întind”);
֎ siniffik în groenlandeză, siñigviich în inupiak;
֎ siree în oromo;
֎ sitanda în luhya;
֎ sobre în spaniolă (colocvial);
֎ sodda în malteză;
֎ sponde, legerstede (arhaic) în neerlandeză;
֎ syntӕg – сынтӕг în osetă;
֎ t’uğs – т’уғс, t’huř - т’хур̌ în nivkh;
֎ tahtamek – тахтамек în kumică;
֎ taxtixob – тахтихоб în tadjică;
֎ táχ(ə)t - تخت în arabă sud-levantină, táχ(ə)t – تخت arabă libaneză;
֎ tīang -ຕຽງ, līp – ຫລີບ, meng- ເມັງ, sai nyāt – ໄສຍາດ în laoțiană;
֎ tôfâ'anga în tongană;
֎ tösek - төсек în cazahă;
֎ tsáskʼeh în navajo;
֎ txaj în hmong blanc;
֎ umbhede în isiZulu și în zulu;
֎ upa în mbyá guaraní;
֎ urunduhŭ - урундухъ în osetă;
֎ vakšyš – вакшыш în mari;
֎ vodro în țigănească;
֎ voodi în estonă, vuode în finlandeză;
֎ yatak – یاتاق în turcă otomană, yatak în turcă, azeră și tătară crimeană;
֎ 床, どぅが în yonaguni.
Patul în viață
Moto: „Timpul ca să îl străpung/ Noaptea dorm în pat pe lung./ Ziua moţăi, tot în pat,/ Însă mai în scurt... pe lat.” (Diversificare, de Mircea Rădulescu, din Zece ani de epigramă, 1979)
Ne-am cam obișnuit cu patul ca piesă de mobilier. După naștere am fost puși de medic într-un pătuț special. Aduși acasă am avut sau nu propriul pătuț. Eu unul am stat parțial în pat, doar la înfășat sau desfășat, în rest eram pus într-o albie mare nouă și mai eram „legănat” cu piciorul de mama sau de bunica Oprica. Mi s-a povestit că în cinci minute de legănat adormeam.
Henri de Toulouse-Lotrec (1893)
Știți că un pat este o piesă de monilă pe care dorm oamenii. În mod dormal, pe pat este o saltea moale. Pe la mine, în copilărie, salteaua era umplută cu fân, care se schimba în fiecare an. Patul se acoperă cu o cuvertură. Capul se odihnește pe o pernă, în copilărie dosul de pernă fiind umpolut cu pene de gâscă din ograda (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-gasca) proprie. Fețele de pernă erau brodate de mama cu motive naționale. Acoperirea pe timpul somnului se face după anotimp, cu cearceaf, pătură, plapumă sau dună.
Pat portabil
Știți toți că paturile pot fi portabile, provizorii, de diferite dimensiuni, de o persoană, de două persoane, de campanie, de cabană. Omul nu a folosit de la început patul. În istoria sa a plecat de la un „culcuș” în „vizuina” sa. Biblia nu ne povestește despre pijamale, adică „ținuta” de somn, nici despre vreo „petrecere în pijamale”. Nu se precizează dacă Adam și Eva își puneau „desuurile” de noapte, nici dacă dormeau în culcușuri separate sau într-un „culcuș dublu” sau „culcuș nupțial”.
In August 2020, s-a descoperit că cel mai vechi așternut din fân (iarbă) este din paleoliticul mijlociu (vechi de peste 200.000 de ani). S-au găsit ierburi care resping insectele. Așa că stați cuminți, că primele „culcușuri” erau grămezi de fân, paie sau alt material natural, o grămadă de frunze, piei de animale sau ferigi uscate.
Totul depindea de locul de dormit, adică într-o peșteră, într-o „vizuină” simplă săpată în pământ, într-un bordei etc. Noi am scris despre primele case în câteva postări „Jocuri de cuvinte – bordei și colibă” (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-bordei-si-coliba). În primele case s-a plecat de la „culcușuri” la paturi din pământ sau chiar din lemne groase. Evoluție!
Very unpleasant weather (vreme extrem de rea) George Cruikshank, 1820. Fondul Ailsa Mellon Bruce, National Gallery of Art, London
Primele „case” erau acoperite cu paie sau stuf, în care își găseau locul și animalele domesticite, pisicile și câinii, dar și alte animale sălbatice mici, șoareci, șobolani, reptile. Pe timp de ploaie se mai scurgea apa peste culcuș, apoi peste pat și așa a apărut zicala „plouă cu cu pisici și câini” (rains with cats and dogs). Noi ne-am străduit și am scris doar despre câini (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-caine).
În 1738, Jonathan Swift și-a publicat „Colecția completă de conversații gentile și ingenioase”, o satiră despre conversațiile claselor superioare. Unul dintre personajele sale se teme că va „ploua cu pisici și câini” (rain cats and dogs). Indiferent dacă Swift a inventat expresia sau a folosit un clișeu, satira lui a fost probabil începutul popularității frazei.
Alți scriitori britanici au folosit expresii mai puțin populare, cum ar fi „plouă cu furci” (it’s raining pitchforks) sau „plouă cu tije de scări” (it’s raining stair-rods), pentru a descrie aspectul ca o baltă al ploilor abundente. Dar fraza lui Swift poate să fi fost suficient de memorabilă încât să rămână în mintea publicului. Așa a apărut patul cu baldachin.
Un pat vechi cu baldachin lung de 10 picioare in Muzeul Național de Artă din Bangladesh
In Egiptul antic, paturile erau simboluri ale statutului social al individului. În timp ce clasele inferioare dormeau pur și simplu pe grămezi de frunze de palmier sau paie, apoi pe un țol, paturile bogaților erau din lemn cu baldachin, unele chiar cu draperii și cu perne pentru confort.
În Roma Antică, unele paturi aveau mai degrabă o suprafață înclinabilă multifuncțională, decât una orizontală de dormit. Pe multe paturi se și mânca, se studia, oamenii socializau „întinși pe paturi” până la apariția scaunului. Se spune că saltelele au fost folosite în vechea Romă.
Cum noi nu suntem experți în mobilă, în evoluția paturilor, lăsăm specialiștii să dezvolte subiectul, revenind rapid la chestia lingvistico-geografică. Amintim că acest cuvânt, pat, în română și în alte limbi, înseamnă și năsălie și rar chiar și o răsadniță. Patul poate fi o parte a unei instalații sau a unui sistem tehnic, cu fața superioară plană și aproximativ orizontală, pe care se reazemă și eventual alunecă materiale sau anumite părți ale instalației sau ale sistemului tehnic, de exemplu patul strungului. La construcția unei căi ferate sau a unui drum într-un teren cu pământ moale, trebuie realizat mai întâi un „pat” solid din materiale tari, de exemplu pietre. Lăsăm constructorii să se ocupe de problemă. Cu tata vânător, apoi ca militar 41 de ani, până la general, știu și de patul de pușcă...
Continuare la:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-pat-1
Întregul articol în format pdf la (salvați, distribuiți):
NC
-->
Comentarii