Lacrima din abisul durerii
" Lacătele de piatrăSe deschid cu râuriLacătele de apăSe deschid cu steleLacătele din noiSe deschid cu o lacrimă."Definitia lacrimei - Octavian Paler
Aripile Îngerului Negru s-au desfăcut peste abisul durerii
un singur trofeu ţi-a cerut ~ inima,
vârtej înnegurat de gânduri, tu suflet neliniştit, Chanchala Sarvaga*,
orbit uiţi visul, trăirea, iubirea,
rătăcitor, cu fiecare pas, adânc calci şi-ntuneci lumina,
amintiri risipite în cioburi-vitralii le-mprăştii în neant
luciri de ape învolburate ne-ndepartează timpul,
tot mai străin te târăşti cu fiece gând,
în urmă doar răni, lacrimi, fum, drumuri tot mai retrase în ceaţă,
privind în oglinda de ieri doar gârbova ta umbră trece,
bâjbâi pribeag călător prin întunericul nopţii
cu o mută strigare tot mai singur în cercul durerii
ziduri înalte ţi-apar iar în cale, destrami inutil un alt cerc,
osândă ţi-e veghea-n eternul pustiu, nesomnul,
o singură cheie va dezlega lanţul blestemului atras
lacrima si întoarcerea prin cercul de foc, prin labirintul de ieri,
poarta spre Ochiul Luminii, nemărginita iubire din inima pierdută
din casa-gândului fiece unitate ne cere o nouă trinitate ...
_____________________________________
Chanchala Sarvaga* - suflet nelinistit -in sanscrita
-->
Comentarii