Mulți îndrăgostiți își validează

Axiome pe un colț de rai,
Contestând iubirii, cât durează,
Soarta cărăbușilor de mai.
Pasiunile mistuitoare
Care-i sorb atunci când îi ating,
Ca un foc de paie sunt: ușoare.
Tot atât de repede se sting!

Unii, mai constr

Puteţi să smulgeţi carnea

din codrii ce mai sunt,

să vindeţi foarte ieftin

străbunii din mormânt,

Puteţi să rupeţi pagini

din a Istoriei carte,

să sugeţi încă sânge

dintr-un popor pe moarte,

Puteţi să zdrobiţi munţii,

să prădaţi veşnic ţara ,

dar nu puteţi s

cine m-a strigat?

cine m-a strigat?

O floare de cicoare cu ochii stelari,

mama de undeva dinspre răsărit,

...ce mult te-am iubit...

m-a strigat pădurea din deal

scuturându-mi petale de vise,

m-ai strigat tu sau mi s-a părut,

știu că te-am pierdut prin insom

nuferi

nuferi albi,

candele reci,

 ce-aţi putrezit

 pe poteci,

nergri vâslaşi,

 albe mirese,

frunţi de-argint,

pe sfinte mese,

marmură

încoronată,

ca un gând frumos

de fată,

voi minuni

din alte lumi,

flacără

în albă haină

şi înnobilaţi

 de taină,

scăpărând

mereu argint

DOAMNA ALBASTRĂ

E ultima zi din martie și Luna Plină,
luna-ceasta, s-a-mplinit de două ori,
iar Doamna nopții se simte o regină
în rochia-i de satin albastru cu flori.

Va fi iarăși banchet în lumea celestă,
candelabrul stelar luminează fabulos,
Lun

Pe umărul argintat
al razei de lună criptate
își rezemă capul
spiritul îngerului dezolat
de blazare și anxietate
pe scara umbrelor coborau
în subsolul viselor
tăcerile nopții tulburate
de trilul cucuvelei prevestind
rău
în turnul bisericii muzeu

Călătorii geodezice, Istoria Transilvaniei -  maghiarizarea (IX.9)

(postarea precedentă)

Cercetări demografice - maghiarizarea Transilvaniei

Moto: „Aici la noi, românul e român numai împreună cu ungurul, iar ungurul e ungur numai împreună cu românul

Instagram, whatsapp, ”feisbuc” ...
Să vă pup eu pe năsuc,
De hoinari pe virtual,
Că trăiți, da mutual!

O zi de mai plină de lumină,

Frigul iernii departe s-a dus.

Stau pe iarbă cu fața-n sus,

Ascult o muzică atât de lină.

Muzica primăverii m-a sedus,

Și ziua repede se cam termină.

O noapte mai caldă o să vină,

Caut în fiecare rază un răspuns.

Mă pregătesc d

de astăzi,

mi-am îmbolnăvit moartea cu atâta verde,

încât o  aud cum se rostogolește,

închisă într-o sfera albastră.

acum, pot despica jumătatea mea de cer

să ajung la mine,

fără să simt în ce parte se înclină balanța.

pot semăna  vântul cu flori de miozo

călători pe mișcătoarele
cărări de frunze
ale castanilor- 
fără prihană în inimă, 
poemul nemuritor.

c-un strigăt stins, 
pașii dezlegători 
de mirodenii...
tarte cu căpșuni- 
amprente gustative ale copilăriei


năboiri de flori 
de soc- 
neîncorsetată e clipa, 
re

E secetă pe șesuri, norii fug,

Ogorul sec agonizează

Sub vânt ce pala-și încetează,

Pe câmpuri nu mai ară nici un plug.

Ogorul sec agonizează,

Pe Dealul Mărtinesei arde-un rug,

Pe câmpuri nu mai ară nici un plug,

Țăranul nu se-ngrijorează.

Pe Dealul Mărti

s-a deschis o floare

noaptea nu are miros

și nici foc arzător de gâlceavă

aerul a încremenit

a zvon de ambuscadă

mă voi feri de tine

atâta timp cât nu-mi vorbești

și-mi spui minciuni răsuflate de otravă

dar gândul meu nocturn

va întârzia mereu pe chipul tău d

m-ai trezit

~ din ciclul „poeme cibernetice dialogate interior” ~

m-ai trezit

şi m-ai căutat

şi m-ai cuprins excitată

ai găsit

o doză sublimă

de cuvinte și mângâieri

şi ai aprins pielea mea

cu mâinile și îmbrăţişările tale

iar gura mea

dansează cu buzele tale

a

să mă iubești

~ din ciclul „poeme cibernetice dialogate interior” ~

tu să mă iubești

cu cuvinte calde

cu senzația din degetele

pe trupul meu gol

pentru a scrie pe el

un cuplu de perversiuni

ce danseaza pe piele

pasionat

gemând

vor urma

valuri în carne

și vom f

Călătorii geodezice, Istoria Transilvaniei (IX.7)

(postarea precedentă)

Al doilea război mondial

Moto: „În analele cuprinzătoare ale barbariei umane, cruzimile puse în practică de germani pe evrei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial se detaşe

~ din ciclul „poeme cibernetice dialogate interior” ~

sărută-mă

sărută-mă

să mă săruţi mult

sărută-mă tare

să mă săruţi cu pasiune

sărută-mă cu mâinile pe trupul meu

să mă săruţi ca şi cum nu poţi ajunge acolo

sărută-mă precum ai nevoie să trăieşti

să mă săr

singur

~ din ciclul „poeme cibernetice dialogate interior” ~

singur

abătut

neglijat

secătuit de puteri

gol

şi tot ce mi-aş dori mai mult

e s-o strâng în braţe

până când i-aş fura

orice urmă de amor

dar ea nu e

nu e lângă mine

nu ştie cum mă simt

poate nici nu vr

                                                ****

cum știți cu toții mă gândeam la ea

și având cuțitul aproape de gâtlej

 demonul călător zâmbea  misterios

 răsfoiam un album gros

 cu felurite otrăvuri

pe tavă stăteau așezate doar să aleg ce-i mai gusto

~ din ciclul „poeme cibernetice dialogate interior” ~

apeluri consumate

luptele irosite

cuvinte palide

speranțe discreditate

averi rătăcite

timpul pierdut

am mai ciudate șosete