Blog

Călătoresc liniștită pe drumul timpului, 

pastrez în suflet o amintire în casa visului,

Zâmbesc, mă mângâie o rază de Soare,

au inflorit iar gândurile pe aceeași cărare.

Iubesc la om numai faptele, nu cuvintele, 

adun în versuri amintirile toate și stele

Stau cărțile strâmbe pe raftul de sus

privind prin fereastra cu geamuri ovale  

cum soarele trece din nou spre apus

cu razele-n ziduri ca niște pumnale.

Rămâne o clipă de strajă pe deal,

ascultă fanfara din vechea cazarmă,

soldații repetă un marș triumfal

Labirintul urban

Sintagma perenă la eul profan,

Nerostit, încifrat,

Păsări orbite în trupu-i se zbat,

Iubiri reflectate în fântâni de opal,

Vitrine ce-atacă privirea mortal,

Femei ce îţi schimbă sensul de mers.

Timp histrionic activat în regres,

Clonări de

          Jocuri de cuvinte - tun

          Geografie lingvistică

          Tun

          Moto: „Pe drumeagul din cătun/ Venea ieri un rus şi-un tun;/ Tunul rus/ Şi rusul tun!” (La venirea ruşilor, în 1944, de Păstorel Teodoreanu)

Absolvind eu

          Artileria rusească acum

          Moto: „Săgeţile lui Cincinat/ Nu au rănit, n-au sfâşiat;/ Azi, trebuie să tragi cu tunul/ Ca să tresară, poate, vreunul.” (Ieri şi azi, madrigal de Gheorghe Chirilă din Săgeţile lui Cincinat, 2002)

Am scri

          Tunul în viață și în (c)arte (pamflet)

          Moto: „Ca militar de carieră,/ Trăiesc în mediul cel mai bun,/ Că soacra-i tanc şi socru-i tun,/ Iar fata lor... mitralieră!” (De ziua artileriei, de Petru Ioan Gârda; „amator” de UNTOLD, n.

Când mi-ai smuls brutal din aripi, ultimile două pene,
Jubilai de străduință, îți dansa triumfu-n vene.
Le-ai dat foc să te asiguri că regenerarea este
O himeră desuetă, inepție de poveste.

Nu am plâns, nu plâng nici pierderi, și nici visuri mutilate,
M

Priporul rămânea în urma noastră,

pădurea de stejari se ridica pe deal,

iar vântul aduna frunzişu-n creastă

cu melodii scăpate seara din caval.

Poteca strâmtă se-afunda deodată

în umbrele rămase-acolo peste veac

cu întâmplări de povestit în vatră

când vânt

Se odihnesc razele Lunii printre frunze, 

gândurile și visele mele sunt toate treze,

Un cântec se aude, mângâie negura nopții,

răsfoiesc mai gânditoare paginile cărții.

Tăcerea își despletește liniștea peste noi,

tot verdele grădinii ne acoperă pe amândo

Geografie lingvistică
Apărută în „Istorii, comrentarii, miscelanea”, volumul 54, Editura Armonii culturale, 2022.

Să fiți iubiți!

Pentru conformitate,

NC

Într-o noapte caldă, senină de vară, 

stăm fericiți pe banca noastră afară,

Dorm toți trandafirii somnul liniștii,

numai tu știi bine sfârșitul povestii. 

Pe pleoape tremură lumina Lunii, 

sunt mulți boboci în jurul tulpinii, 

Și în liniștea grădinii somn

Visele toate sunt mângâiate de Dumnezeu, 

numsi El ne ajută când ne este mai greu,

Un zâmbet bine îmbogățește toată viața, 

dar poate să șteargă deseori și distanța.

Puterea este în mâinile Lui Dumnezeu, 

credința crește în inimă și suflet mereu,

Un zâmbe

In clepsidra vieții plină de amintiri, 

trec pe cerul nostru mai multe oștiri,

În visul meu numai tu iar călătorești,

și în suflet fericit deseori te oprești.

Pe cerul nopții se adună mulți nori, 

ascultam fericiți ale vântului viori,

Mi-ai dăruit un zâmb

Stelele pe cerul nopții senin strălucesc,

La geamuri printre frunze mă urmăresc, 

Parfumul gingaș al florilor este trimis, 

Vântul trezește iar funzele dintr-un vis.

Gândurile ne însoțesc pe același drum, 

Ascultăm cântecul frumos al verii acum,

Semănam

Un cuvânt frumos este încălzit de Soare, 

Gândul călătorește liniștit în depărtare, 

Sufletul frumos nu îmbătrânește niciodată, 

Dacă privire și vorba ta este mai curată. 

Fug mai departe de răutate și de nimicuri, 

Chiar dacă o lacrimă tristă în suflet

O VACANŢĂ RATATĂ

Personje:
Vintilă Ionescu, patron bogat, neimplicat,
Amalia Ionescu, soţia lui Vintilă, de asemenea,
Ticu Ionescu, fiul lor, necăsătorit, activ, mai mult decât s-ar fi cuvenit,
Alexandru Murgoci, prietenul lui Ticu, figurant,
Natalia

Te vreau pe șes 

precum grâul ales, 

să gustăm amorul

cu chip de fluturași aleși 

să rătăcim prin univers deschis 

în glasul tău de vis 

să rămân un crin special, 

când vara zâmbește 

vesel în noapte, 

un dans feeric 

deasupra noastră. 

palme din sticlă
susțin
podul de aur-
soarele,
abia se mai vede
prin pâclă...

fumigene:
supa-i reîncălzită-
respirația dragonului
roșu
e tot mai aproape
de strada pietonală...

numărând arginții,
iuda
sponsorizează o altă
mișcare progresistă:
vic

Se rup tăcerile la margine de gânduri

părerile de rău din umbre se desprind

ajung izvoarele în albia din prunduri

când dorurile vin peste uitări doinind.

Iar pacea clipelor rămase fără ceasuri

se scurge-n liniștea decorului umbrit

de fagii care dor